Gorghiu le interzice șefilor companiilor de stat să se judece în străinătate

Litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat trebuie soluţionate în ţară, susține Alina Gorghiu.

Joi, 4 ianuarie, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a subliniat necesitatea soluționării litigiilor provenite din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România pe plan local. A declarat că actuala practică, în care companiile introduc clauze contractuale privind soluționarea disputelor la instanțe internaționale, trebuie corectată. Potrivit ministrului, această situație contribuie la subminarea încrederii în sistemul judiciar din România.

“Este greu de înţeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiţie, în instanţele naţionale române. Ca ministră a justiţiei, nu pot accepta asta. Situaţia de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România şi membrii consiliului de administraţie/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluţiona de către jurisdicţii arbitrale internaţionale (Viena, Paris, Londra etc)”, a explicat, joi, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-un comunicat de presă.

Potrivit ministrului Gorghiu, situaţia trebuie rezolvată.

“Din raţiuni ce ţin de încrederea în justiţia naţională, dar şi din motive economice. Costurile privind soluţionarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocaţi, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc.”, a mai transmis Alina Gorghiu.

Ea a adăugat că pentru depăşirea acestei probleme, în şedinţa de Guvern de joi a înaintat, împreună cu Mircea Abdrudean, Secretatul General al Guvernului, un memorandum cu mai multe soluţii.

Soluțiile Alinei Gorghiu:

1. Elaborarea de către fiecare autoritate tutelară, cu sprijinul regiilor autonome și a societăților din portofoliu, a unui material de sinteză care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor din contractele de mandat referitoare la modalitatea de soluționare a eventualelor litigii și comunicarea acestei sinteze către Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaționalizarea acestei instituții.
2. Realizarea de către AMEPIP, după operaționalizarea acesteia, a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea și reflectarea aspectelor legate de negocierea clauzelor contractuale privitoare la modalitățile de soluționare a eventualelor litigii în documentul16 ce integrează politica de proprietate a statului în ceea privește întreprinderile publice – a cărei reconfigurare este asumată și prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 44017-, cu luarea în considerare a dezideratului eficientizării a cheltuielilor bugetare și a obiectivelor stabilite în PNRR în cadrul reformelor orizontale și sectoriale referitoare la guvernanța întreprinderilor publice.
3. Completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/201118, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale (de exemplu, această completare ar putea fi realizată, cu titlu general, la art.1 alin.(3) din anexa 1b la Hotărâre (Reguli generale pentru redactarea scrisorii de așteptări), dar și punctual, în anexa 1d la Hotărâre (Elemente obligatorii ale contractului de mandat), cu referire la pct.19 – Modalitatea de soluționare a litigiilor).

Debandadă la Transelectrica

Mai exact, cele invocate de Alina Gorghiu se referă la desele procese pierdute de Transelectrica cu foști directori.

Un document semnat de președintele Directoratului, Ștefăniță Munteanu, și de alți trei membri ai Directoratului, sumele plătite (net) până la acest moment reprezintă un total de 2.649.840,91 lei corespunzător sumei de 3.259.576,97 lei (brut) respectiv:

• 2.045.051,91 lei către trei foști membri ai Consiliului (revocați) aferent clauzei de neconcurență, compensației pentru revocare fără justă cauză și într-un caz de componenta variabilă aferentă anului 2020, precum și accesorii de tipul dobândă, cheltuieli de judecată
• 604.789 lei către un fost membru al Directoratului (aferent clauzei de neconcurență, precum și accesorii de tipul dobândă, cheltuieli de judecată).

Valoarea cheltuielilor de judecată (cheltuieli de arbitraj) plătite până la acest moment este de 403.980,91 lei.

Sumele brute în valoare de 3.259.576,97 lei plătite în cursul anului 2023 către administratorii executivi și neexecutivi revocați în anul 2021, conform Hotărârilor arbitrare definitive, sunt prevăzute în Anexa 2, Capitolul D, Alte cheltuieli de exploatare, litera d) alte cheltuieli la Bugetul de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2023 aprobat de către Adunarea Generală a Acționarilor și se regăsesc detaliate în Nota de fundamentare pag. 16 cap.D publicată pe site-ul companiei.

Sunt în curs la acest moment un număr de alte patru litigii cu foști membri (revocați) ai Consiliului de supraveghere și trei litigii cu foști membri (revocați) ai Directoratului, cu o valoare a pretențiilor de 12.010.082,62 lei.

Mai exact, Transelectrica a pierdut litigiul de la Centrul de Arbitraj de la Viena, inițiat de Luiza Popescu, fost membru al Consiliului de Supraveghere. Aceasta a fost revocată printr-o hotărâre AGA din 2021. Compania cu capital majoritar de stat a fost obligată la plata sumei de 792.132 lei (principal), reprezentând compensații în baza contractului de mandat din 2020. De asemenea, Transelectrica va plăti 11.800 lei si 7.011 euro, cu titlu de cheltuieli arbitrale. 

În iunie 2021, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a demis Directoratul companiei, numit în noiembrie 2020 pe patru ani. Au fost demiși atunci Cătălin Nițu, Ovidiu Anghel, Corneliu-Bogdan Marcu, Andreea-Mihaela Miu și Marius-Viorel Stanciu.

În data de 24.02.2022, Transelectrica a formulat, la Tribunalul București, o acțiune prin care cerea constatarea nulității hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 9/28.09.2020 și a Deciziei Consiliului de Supraveghere nr. 73/16.11.2020, precum și a actelor subsecvente, prin care au fost numiți pentru mandate de patru ani membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului în anul 2020.

În susținerea acțiunii, Transelectrica a invocat încălcări ale prevederilor legale aplicabile numirii membrilor organelor de conducere, iar ulterior s-a ajuns cu judecarea acestei cauze la Viena, potrivit unei documentări realizate de Jurnalul.ro.

Fostul director Cătălin Nițu a câștigat deja la Viena 113.000 de euro, în urma unui litigiu, suma reprezentând o „compensație de neconcurență”. Nițu are pe rol un alt litigiu împotriva Transelectrica prin care cere daune de 2,24 milioane de lei, justificată prin valoarea rumunerațiilor și primelor de obiectiv rămase până la finalul mandatului.

Oleg Burlacu, alt fost membru al Consiliului de Supraveghere revocat în 2021, a câștigat în ianuarie compensaţii de 792.000 de lei. Alți foști membri ai CS care au litigii pe rol:

• Adrian Goicea, demis din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere, solicită daune de 840.000 de lei
• Constantin Dumitru, fost membru al CS, solicită 882.000 lei
• Mircea Cristian Staicu, fost membru al CS, 1.140.000 lei
• Mihaela Popescu, fost membru al CS, 1.140.000 lei.