Longevitatea în România: Stilul de viață surclasează factorii genetici

România se află pe locul 33 în Uniunea Europeană la capitolul speranța de viață și pe poziția 95 la nivel mondial. Cu toate acestea, se depun eforturi pentru a înțelege și a îmbunătăți aceste cifre, mai ales prin cercetări ce vizează identificarea factorilor care contribuie la o viață lungă și sănătoasă.

Proiectul „Harta longevității în România”, lansat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în colaborare cu o echipă interdisciplinară de medici, academicieni și sociologi își propune să identifice factorii esențiali care influențează calitatea vieții și longevitatea.

Primele rezultate sugerează că stilul de viață are o influență mai mare decât factorii genetici. Lăcrămioara Frăsineanu, managerul proiectului, afirmă că mediul și comportamentele individuale joacă un rol esențial în atingerea unei vârste înaintate. Prin platforma interactivă lansată în cadrul proiectului, s-a creat o hartă virtuală a longevității, care evidențiază localitățile din România unde proporția persoanelor peste 85 de ani este cea mai mare.

Buzău, Dolj, Teleorman, Vâlcea și Cluj sunt județele cu cele mai multe persoane longevive.

06:48, 10.11.2024 • ACTUALITATE

Primul hub de longevitate din România s-a deschis la București

Pardoși, din județul Buzău, spre exemplu este un loc unde longevitatea s-a perpetuat din generație în generație. Astăzi, Pardoși are doar 315 locuitori, de zece ori mai puțini decât înainte de Revoluție. Depopularea masivă a început după alunecările de teren din 1977 și 1981, care au determinat relocarea multor locuitori în zone apropiate, precum Valea Râmnicului și Grebănu. Cei care au rămas în Pardoși reușesc să trăiască mult și să-și mențină sănătatea chiar și la vârste înaintate. Aproximativ 70% dintre locuitorii din Pardoși au peste 80 de ani, un procent remarcabil în contextul în care speranța de viață în România este de doar 76,6 ani.

Stilul de viață al oamenilor longevivi

Specialiștii implicați în proiect au dezbătut în cadrul conferinței factori precum somnul de calitate, alimentația echilibrată și activitatea fizică. Victor Voicu, academician, a subliniat importanța unei nutriții adecvate, a mișcării regulate și a menținerii unor relații sociale puternice. „Conexiunile sociale sunt extraordinar de importante pentru a trăi o viață lungă și fericită”, a explicat acesta.

Un alt aspect relevat de cercetători este dieta simplă a persoanelor longevive. Nicole Thomas, medic primar de medicină de urgență, a remarcat că aceste persoane consumă în principal legume, fructe și alimente neprocesate. „Majoritatea nu mănâncă pâine, ci multă mămăligă. De asemenea, păstrează un nivel moderat de activitate fizică chiar și la vârste înaintate”, a spus aceasta.

Moderația, cheia pentru evitarea bolilor cronice

Raluca Prodan, fondatoarea unei clinici de longevitate, a declarat că unul dintre obiectivele principale ale cercetării este identificarea „numitorului comun” în stilul de viață al persoanelor care trăiesc mult.

„Oamenii longevivi reușesc să evite bolile cronice, în principal pentru că nu se stresează excesiv și mănâncă cu moderație”, a adăugat Walclaw Kroczek, reprezentant al Gerontology Research Group. Potrivit acestuia, toți centenarii intervievați au menționat că își permit să mănânce tot ce își doresc, dar în cantități moderate.

Longevitatea în România: 2% din populația României are peste 85 de ani

Proiectul „Harta longevității în România” nu se limitează doar la analiza stilului de viață. Acesta presupune o evaluare cantitativă a seniorilor din România, prin care se documentează socio-demografic localitățile cu cel mai mare procent de persoane peste 85 de ani. Conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică, în 2023, aproximativ 1,94% din populația României era compusă din persoane cu vârsta de peste 85 de ani, adică 370.309 oameni.

Pe lângă analiza demografică, proiectul include și un studiu calitativ în „zonele albastre” din România – acele regiuni în care longevitatea este remarcabil de ridicată. În aceste zone, echipa de cercetare efectuează evaluări medicale detaliate, investigând biomarkerii longevității și alți factori genetici care ar putea explica vârsta biologică avansată.

De asemenea, sunt analizate comportamentele comunitare și individuale care pot favoriza o viață lungă și sănătoasă.
Harta longevității din România este în curs de dezvoltare și va oferi o resursă valoroasă pentru a înțelege mai bine modul în care stilul de viață, mediul și alți factori contribuie la longevitate.