Luare de ostatici la Jocurile Olimpice de la Munchen: Un membru al comandoului palestinian a trăit mulţi ani la Berlin

Unul dintre palestinieni, membru al comandoului care a efectuat luarea de ostatici la Jocurile Olimpice de la Munchen în 1972, soldată cu uciderea a 11 atleţi israelieni, a trăit ulterior mai mulţi ani la Berlin, afirmă sâmbătă cotidianul german Suddeutsche Zeitung, citat de AFP.

Publicaţia afirmă că a extras această informaţie dintr-un raport al poliţiei la care a avut acces în mod excepţional, datorită unei autorizaţii speciale, şi că documentul se află în arhivele de la Munchen (sud).

Potrivit acestui raport, poliţia bavareză, responsabilă cu ancheta asupra atentatelor de la Munchen, ar fi aflat prin intermediul unui informator al poliţiei criminaliste federale (BKA) despre prezenţa acestui palestinian la Berlin.

La vremea respectivă, conform ziarului, el trăia sub o identitate falsă în Berlinul de Vest şi se ducea aproape în fiecare zi în Est, în RDG, la biroul de legătură al Organizaţiei de Eliberare a Palestinei (OEP), unde lucra.

Ministerul de interne bavarez nu a putut fi contactat sâmbătă de AFP pentru a comenta aceste informaţii.

După luarea de ostatici în 5 septembrie 1972 la Jocurile Olimpice de la Munchen, un schimb de focuri a avut loc în cursul căruia 11 atleţi israelieni, un poliţist german şi cinci dintre cei opt membri ai comandoului palestinian au fost ucişi.

O lună mai târziu, trei supravieţuitori ai comandoului, capturaţi, au fost eliberaţi în schimbul altor ostatici după deturnarea unui avion al companiei Lufthansa.

O teorie, vehiculată în special de rudele victimelor israeliene, circulă de mai mult timp: guvernul vest-german ar fi facilitat eliberarea celor trei membri ai comandoului capturaţi pentru a împiedica orice nou atentat în Germania.

Această teorie este amintită de istoricul munchenez Dominik Aufleger, citat de Suddeutsche Zeitung.

Aufleger, care de asemenea a avut acces la aceleaşi dosare ca şi publicaţia citată în cadrul cercetărilor sale asupra atentatului de la Munchen, se întreabă dacă poliţia ar fi vrut într-adevăr să-l aresteze pe acest supravieţuitor al comandoului care locuia aparent în Berlin.

„Se poate pune întrebarea dacă poliţia a vrut într-adevăr să acţioneze sau dacă ea a renunţat la o arestare pentru a evita orice nou atentat al militanţilor palestinieni în RFG”, îl citează ziarul.

La începutul lunii septembrie, după 50 de ani de la atacul de la Jocurile Olimpice de la Munchen, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a cerut „iertare” rudelor victimelor israeliene de la JO din 1972, asumându-şi responsabilitatea pentru „eşecurile” care au însoţit tragedia.

Guvernul german a acceptat să deblocheze o sumă de 28 milioane de euro, vărsată în parte de Bavaria şi oraşul Munchen, pentru familiile victimelor israeliene.