Lucrări de artă monumentală de milioane de euro, distruse de ignoranța edililor Galațiului

Edilii Galațiului asistă impasibili la distrugerea unor opere de artă monumentală în valoare de milioane de euro, ale unor artiști români consacrați la expoziții de la Paris, Roma, Londra, New York, Tokyo, Las Vegas, Amsterdam sau Los Angeles.

Este vorba de zeci de mozaicuri din piatră, ceramică sau teracotă smălţuită, dispărute sub de zidurile noilor cârciumi și magazine care au apărut în zona Complexului Comercial „Țiglina 1” sau care au fost vandalizate prin instalarea unor conducte de gaze sau aparate de aer condiționat.

Coloana „Progresul”, a sculptorului Peter Balogh, distrusă Primăria Galați, care a transformat-o în „stâlp de iluminat”

Cazul cel mai flagrant este cel al Coloanei monumentale „Progresul”, realizată de sculptorul Peter Balogh în anul 1966 și amplasată în Parcul „Țiglina 1”. Partea superioară a coloanei monumentale a fost distrusă chiar de oamenii Primăriei Galați.

În 2013, când au fost demolate chioșcurile care ocupau o parte din suprafețele gazonate ale parcului, reprezentanții primăriei care coordonau lucrările s-au gândit că ar fi „trendy” să asigure iluminatul ornamental care să pună în valoare coloana, dar au montat cele patru lămpi de iluminat ornamental direct pe opera de artă, nu pe terenul din jur, pentru a fi luminată seara. Practic, coloana monumentală a fost transformată într-un „stâlp de iluminat public”.

După câțiva ani, au apărut efectele montării lămpilor cu ajutorul bormașinei, o parte din placarea cu piatră dezprinzându-se și căzând pe aleea din apropiere. În urmă cu doi ani, pentru că devenise un pericol pentru gălățenii care trec prin parc, Coloana „Progresul” a fost încercuită cu garduri de protecție.  

„A fost securizată zona monumentului din cartierul Țiglina 1, pentru prevenirea unor accidente cauzate de desprinderea unor elemente. Vom solicita Muzeului de Artă Vizuală să elaboreze documentația în vederea efectuării lucrărilor de restaurare a monumentului”, anunța Primăria Galați.

Deși restaurarea nu ar fi operațiune prea complicată, se împlinesc doi ani de când coloana a fost încercuită cu garduri de protecție, dar nu se întâmplă nimic.

Într-un oraș condus de edili care ar avea, nu neaparat un nivel de cultură satisfăcător, dar măcar un pic de respect pentru valori culturale și artă (care e trecut și în „fișa postului”), s-ar fi intervenit în primul rând pentru a fi salvată opera de artă monumentală. Nu s-ar fi ajuns ca o operă de artă să devină pericol public, adică să le cadă în cap trecătorilor, cum se întâmplă la Galați.

Un muzeu de artă modernă în aer liber

În zona cartierului „Țiglina 1” apărea în anii 60-70 un veritabil muzeu de artă modernă în aer liber. În 1967, proiectul Complexului „Tiglina 1” din Galați a primit Premiul Național pentru Arhitectură. Era o zonă care pe lângă magazine cuprindea trei parcuri, cinematograf, bibliotecă, un club, cofetării, baruri și un restaurant.

Ansamblul se remarca prin esplanadele largi și generoasa prezență a spațiilor verzi, dar și prin numărul mare al operelor de artă monumentală cu care erau decorate fațadele. Era completat de cele 8 blocuri „A” de pe strada Brăilei, pe ale căror fațade erau mozaicuri de marmură colorată, cu dimensiuni de până la 96 mp.

Aceste opere de artă erau realizate de plasticieni importanți, printre care Jules Perahim, Constantin Baraschi, Pavel Codiță, Patriciu Mateescu, Valeriu Almășanu, Olga Porumbaru, Ion Bițan, Mihai Danu și G Freiberg, care și-au găsit recunoașterea la expoziții de la Paris, Roma, Londra, New York, Bruxelles, Tokyo, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, etc.

În anii 70-80, unii dintre acești artiști plastici au emigrat în SUA, Franţa, Israel şi cotele operelor lor la casele de licitaţii occidentale sunt în continuă creştere.

„Toţi aceşti artişti au ştiut să eludeze zona proletcultistă”

Fiind vorba de artă monumentală din anii 60-70 prima tentație a cuiva care nu a văzut aceste opere ar fi să acuze abordarea proletcultistă, propagandistică, dar, din zeci de mozaicuri, în unul singur apare reprezentarea unui tractor, simbolul agriculturii. Majoritatea au teme legate de peisajul dunărean, motive florale sau folclorice, cinematografia, etc.

Până la „tezele de la Mangalia”, prin care Ceauşescu impunea ca artele să devină instrumente ale propagandei, artiştii mai aveau un anume grad de libertate. Apoi, plasticienii care în anii 60-70 primeau comenzi de realizare a unor opere de artă monumentală erau artişti formaţi în perioada interbelică, refractari la proletcultism. „Toţi aceşti artişti au ştiut să eludeze zona proletcultistă. Au lucrat la comandă, dar au căutat să găsească formule estetice de care să nu le fie ruşine”, a explicat directorul Muzeului de Arte Vizuale Galaţi, Dan Basarab Nanu. Chiar și numele acestor opere, precum „Plante, Soare, Peşti”, „Elemente Spațiale”, „Flora”, „Păsări”, indicau lipsa mesajului proletcultist.

La Galați, cârciumele și chioșcurile sunt mai importante decât operele de artă monumentală

După 1990, zona Complexului „Ţiglina 1” a devenit principalul vad comercial al Galaţiului şi interesele mafiei imobiliare au crescut pe măsură. Fostul primar Eugen Durbacă a dat undă verde haosului urbanistic şi ansamblul arhitectonic și spațiile verzi au fost invadate de chioșcuri și noi clădiri.

Pe trotuarul străzii Saturn a fost ridicată o clădire ce acoperă 95% din lucrarea „Elemente Spaţiale”, un panou de 50 mp realizat în ceramică şi beton de Ion Biţan. De pe faţada blocului A2 a dispărut mozaicul „Plante, Soare, Peşti”, de 96 mp, al aceluiaşi Ion Biţan. Lucrarea a fost acoperită de pereţii restaurantului „Cozy”.

Lucrarea „Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, de Pavel Codiţă, a fost distrusă cu aprobare de la Primăria Galați. Mozaicul a fost „rașchetat” pentru ca prin zidul pe care era amplasat să fie introduse echipamente de aer condiţionat în sediul Euro Pec SA Galaţi, firmă controlată de Ninel Comşa, unul din „băieţii deştepţi” ai afacerilor cu energie.

Opere de artă „racordate” la gaze

Au dispărut peste zece opere de artă monumentală, iar alte peste 25 au fost vandalizate. Printre acestea se află şi două mozaicuri realizate de Jules Perahim, stabilit la Paris din 1969. Panoul din mozaic ceramic „Folclorul”, a fost vandalizat prin instalarea chiar pe opera de artă a unui contor de gaze cu conductele aferente.

Altă lucrare a lui Jules Perahim, „Arta cinematografică”,  panou de mozaic ceramic de 120 mp amplasat pe faţada cinematografului „Ţiglina” a fost vandalizat cu două aparate de aer condiţionat. La blocul A7, mozaicul lui Mihai Danu a dispărut parțial sub pereții pizzeriei „Amadeus”, iar pe fragmentul rămas, a fost instalat un traseu de gaze naturale.

Distrugerile continuă de la o lună la alta

La blocul A1, mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu, a fost acoperit parțial de construcția magazinului „La Dolce Vita”. Recent a mai dispărut și restul din lucrare sub plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul. La blocul A3, mozaicul lui Virgil Almașanu, „Păsări”, fusese acoperit parțial de zidurile unui magazin, dar în urmă cu câteva săptămâni s-a făcut o extindere și mozaicul a fost acoperit în totalitate.

În Complexul Tiglina 1, lucrarea „Fauna Dunării”, realizată în relief de cărămidă roșie de Virgil Almașanu, a dispărut sub pereții unui magazin de cosmetice, iar „Panoul în forme de teracotă smalțuită”, realizat de G Freiberg, a dispărut sub pereții unei taverne de cartier. Altă operă distrusă este panoul „Odihna”, realizat de Patriciu Mateescu în gresie glazurată policrom. De starea lucrării i s-a făcut milă unui patron de restaurant, care şi-a pus angajaţii să dea o mână de var.

Artiști plastici apreciați în Occident, dar ignorați în România

Patriciu Mateescu, cel căruia i-a fost văruită lucrarea, a avut expoziţii la Bucureşti, Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan şi 4 expoziţii în California.

Ion Bițan, artistul căruia i-au fost distruse la Galați 4-5 opere de artă monumentală, s-a născut în 1924 și a decedat în 1997. A avut expoziţii la Ankara, Istambul, Dresda, Veneţia, Budapesta, New York, New Delhi, Bombay, Calcutta, Berlin, Atena, Leningrad, Praga, Sao Paolo. Dacă în 1989 se discuta de o compoziţie de 30/26 cm, în tehnică mixtă, la 100 de euro, în 2009 cota crescuse la 3.000 de euro pentru o pictură în ulei. O creștere de 30 de ori.

Și Jules Perahim, artistul căruia lucrările i-au fost vandalizate mozaicurile cu conducte de gaze și aparate de aer condiționat, are o cotă a lucrărilor în continuă creştere. Dacă în 2003 o placă de ceramică se cumpăra la o casă de licitaţii cu 275 de euro, în 2008 un ulei pe pânză se vindea cu 4.400 de euro iar după câțiva ani o pictură în ulei pe carton a fost adjudecată cu 14.400 euro. Dacă o pictură de mici dimensiuni se vinde cu 14.000 de euro, care ar fi valoarea unui mozaicului de 120 mp, vandalizat cu aparate de aer condiționat?

Mai pot fi salvate unele opere de artă? Primăria Galați și Inspectoratul de Stat în Construcții n-au de gând să intervină

Operele de artă dispărute sub pereții cârciumelor și magazinelor e clar că nu mai pot fi salvate, dar ar mai putea fi salvate cele care au fost doar vandalizate și n-ar trebui decât să fie scoase de pe ele aparatele de aer condiționat și conductele de gaze. Întrebat în legătură această situație, actualul primar al Galațiului, Ionuț Pucheanu, spunea în urmă cu doi ani că primăria nu poate interveni:

„Autorizațiile de construcții pe care le-au primit toți cei din zona respectivă cred că sunt de minimum 8 sau 10 ani. Dacă într-adevăr există nereguli în acest sens, cu siguranță există instituții ale statului care vor putea să se sesizeze. În legătură cu acele instalații de gaze, Disciplina în Construcții sau Inspectoratul de Stat în Construcții sunt singurele instituții care cred că pot interveni”, a explicat primarul Galațiului. Iar Inspectoratul de Stat în Construcții nu va interveni, cum nu a făcut-o nici în ultimii ani.