,,Lupta surdă” CFA – BNR pe tema curs de schimb și inflație

Analiștii financiari nu se dezmint, în comentariile lor publice, asa-zis oficiale, pe care le fac și, în care, de cele mai multe ori, etalează o atitudine pesimistă, când vorbesc despre economie, cursul de schimb sau inflație.

Publicat cu puțin timp, înainte de alegerile locale și europarlmentare, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA, arata un pesimism privind încrederea în economie, în scădere cu 12,3 puncte, până la valoarea de 47,1 la sută, în luna aprilie a acestui an.

Pesimismul analiștilor se manifestă și în ceea ce priveşte cursul de schimb leu-euro.

15:14 • ECONOMIE

Moneda națională s-a depreciat, luni, față de lira sterlină, în cotația oficială a BNR

15:58, 05.07.2024 • ECONOMIE

UPDATE: Banca Națională a României a redus dobânda de referință, la 6,75 la sută pe an

Aproximativ 88 la sută dintre participanţi anticipează o depreciere a leului, în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.

Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 5,0172 lei pentru un euro, în timp ce, pentru orizontul de 12 luni, media se situează la 5,0719 lei pentru moneda unică.

,,În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, în jur de 88 la sută dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 5,0172 lei pentru un euro, în timp ce, pentru orizontul de 12 luni, media se situează la 5,0719 lei pentru moneda unică”, arată indicatorul CFA.

Analiștii fac abstracție de politica strictă prudențială a Băncii Naționale a României, în ceea ce privește cursul de schimb.

Aceștia contrazic realitatea, prin afirmații alarmiste, și uită că niciodată, în cotațiile oficiale ale BNR, cursul leu-euro nu a trecut de pragul psihologic de 5 lei.

Doar la casele de schimb valutar s-a întâmplat să fie trecut pragul de 5 lei, la vânzare, și cu greu au mai reușit să vândă valuta.

Dar, deocamdată, casele de schimb valutar private, nu pot fi considerate un barometru real pentru evoluția economiei, chiar dacă acestea concurează, pe o piață pe care o consideră liberă, și stabilesc paritatea de curs, după liberul arbitru.

Unii analiști vorbesc despre un așa-zis tzunami, care va urma, după ce s-au încheiat alegerile locale și europarlamentare, afirmând că politicienii nu-și vor mai păstra promisiunle făcute în campania electorală.

Aceștia uită, total, că urmează alegeri pentru Parlamentul României, forumul legislativ în care sunt aprobate, sau respinse, deciziile economice majore ale guvernului.

Mai au de așteptat analiștii, până să constate, dacă politicienii si-au ținut cuvântul, sau nu, până după alegerile din toamnă.

Totuși, există și o abordare moderat optimistă, a CFA, în linie cu previziunile economiștilor BNR.

Un procent de 59 la sută dintre analiștii CFA anticipează o reducere a ratei inflației, în următoarele 12 luni, față de 75 la sută dintre respondenți, la analiza precedentă.

“După corecţia înregistrată în lunile anterioare de către componenta de anticipaţii şi componenta de condiţii curente a scăzut substanţial. Astfel, atât indicatorul de încredere, cât şi componentele sale, au ajuns la valorile înregistrate în noiembrie anul anterior. Aceste corecţii vin pe fondul încetinirii economiei, în pofida impulsului fiscal semnificativ, a anticipaţiilor de majorare a deficitului bugetar, precum şi a anticipaţiilor de majorare a fiscalităţii în 2025”, explică Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

Sondajul de specialitate este realizat lunar de Asociaţia CFA România, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA).