Luxul vinde bine în România, pe măsura creșterii puterii de cumpărare
Dacă în iulie 2023 apărea un raport indicând creșterea cu 35% a vânzărilor electro-IT din zona premium, în octombrie 2024 avem o analiză privind bunurile de lux în 2024 ce indică o apreciere de 9%.
Valoarea produselor premium și de lux a urcat în ultimii ani pe măsura avansului puterii de cumpărare în România.
Astfel, dacă salariul mediu net era în decembrie 2014 de 1.866 lei, iar cursul mediu din acel an de 4,44 lei/euro, peste aproape 10 ani, la nivelul lunii noiembrie 2024, salariul mediu net urcase la 5.268 lei, iar cursul este 4,97 lei/euro.
Cu alte cuvinte, salariul mediu net a urcat de 2,8 ori în vreme cu euro este cu doar 12% mai scump față de leu, creșterea puterii de cumpărare a românilor în euro fiind evidentă.
Potrivit unei cercetări de piață („Luxury Goods în România”) a companiei Euromonitor Internațional la nivelul lunii octombrie 2024, vânzările de bunuri de lux în România erau așteptate să crească cu 9% în 2024, urmând să ajungă la nivelul de 2,3 miliarde de euro, iar în următorii 5 ani rata medie de creștere era estimată la 8% pe an.
A apărut „luxul experiențial”, care nu vizează achizițiile scumpe
Segmentul cu cel mai rapid avans din cadrul pieței este „luxul experiențial”, impulsionat în principal de hotelurile de lux, care urmează să înregistreze o creștere de 18%, până la 97 de milioane de euro, în acest an. Luxul experiențial nu vizează achizițiile scumpe, ci experiențele rare.
În cadrul aceleiași analize se arată că vânzările de automobile premium și de lux din România vor atinge, la sfârșitul acestui an, nivelul de 6,6 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde euro), în creștere cu 13% comparativ cu 2023.
Avansul segmentului bunurilor de lux și al celor premium este întreținut de numărul în creștere al românilor cu averi considerabile.
Potrivit raportului citat din care a preluat mai multe date G4 Media, peste 100 de persoane din România vor încheia anul 2024 cu o avere mai mare de 30 de milioane de dolari (cei din categoria UHNWI-ultra high net worth individuals), iar din categoria inferioară (HNWI-high net worth individuals) vor face parte 2.000 de români cu o avere mai mare de 1 milion de dolari.
De asemenea, vor fi 16.600 de persoane „înstărite”, plasate deasupra clasei medii, dar sub nivelul persoanelor cu averi foarte mari.
Nici produsele premium nu așteaptă prea mult pe rafturi
O analiză realizată la nivelul anului trecut de către compania GfK în ceea ce privește vânzările de bunuri electro-IT din segmentul premium arată o creștere cu 35% în România, comparând primul trimestru din 2023 cu perioada similară din 2022.
Era al doilea cel mai bun ritm din Europa, după cel din Grecia. Podiumul era completat de Polonia, cele trei state fiind singurele unde vânzările din această nişă aveau un plus de peste 30%.
Autorii studiului subliniau creșterea vânzărilor de televizoare, telefoane smart şi electrocasnice scumpe în ţările mai sărace din Europa, concomitent cu scăderea lor în țările bogate, în special în Suedia (-16%), Marea Britanie (-15%), Elveţia (-10%) sau Germania (-7%).
Prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine?
Vechea zicală transmisă de bunicii noștri nu mai operează ca pe timpul lor, odată cu apariția garanției de 2 ani pentru persoanele fizice.
Practic, fiabilitatea în interiorul perioadei de garanție e mai puțin importantă, iar când depășim cei 2 ani (deși există și garanții extinse, contra cost sau nu, până la 5 ani), există și problema uzurii morale, destul de accentuată în cazul unor produse precum gadgeturile IT.
Astfel că, în condițiile unei fiabilități reduse în mod programatic în societatea de consum din ziua de azi, decizia de cumpărare în cazul în care nu facem parte nici pe departe din categoriile pomenite mai sus (HNWI, UHNWI ori măcar persoane înstărite) ar trebui să se bazeze exclusiv pe raportul preț/specificații.