Maaloula: Orașul creștin care păstrează limba biblică aramaică se teme pentru viitorul său
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/descarcare.jpeg)
Duminică dimineața, dangătul clopotelor a răsunat peste pantele stâncoase ale localității Maaloula, dar doar câteva familii au mai rămas să-l audă.
Acest oraș antic din Siria este unul dintre puținele locuri din lume unde se mai vorbește aramaica, limba despre care se crede că a fost folosită de Iisus. Tot aici se află două dintre cele mai vechi mănăstiri active din Siria. Cu toate acestea, după căderea fostului președinte Bashar al-Assad, în urma unei ofensive insurgente de la sfârșitul anului trecut, locuitorii creștini din Maaloula se tem pentru viitorul lor, scrie AP.
După slujba de la Biserica Sfântul Gheorghe, câțiva localnici s-au adunat în curte și au povestit despre jafurile și actele de intimidare, pe care le consideră țintite împotriva minorității lor religioase. Părintele Jalal Ghazal a relatat un incident petrecut în ianuarie, când a descoperit apartamentele clericilor vandalizate și sticlele de vin aruncate de la balcon. Deși inițial a suspectat o crimă motivată religios, așa cum s-a întâmplat adesea în timpul războiului civil care a durat 13 ani, și-a dat seama că era vorba despre un act de vandalism și intimidare.
Mulți creștini sirieni s-au simțit acuzați colectiv în timpul conflictului, fiind percepuți drept susținători ai lui Assad, care pretindea că protejează minoritățile religioase. Situația rămâne tensionată și astăzi, iar unii dintre locuitorii din Maaloula au trimis o scrisoare noului guvern islamist al Siriei, condus de fostul lider insurgent Ahmad al-Sharaa, cerând protecție și siguranță pentru comunitatea creștină.
„Vrem garantarea revenirii în siguranță a creștinilor din Maaloula”, au scris aceștia. „Maaloula este o linie roșie. Nu vom permite nimănui să-i distrugă cultura, patrimoniul și locurile sfinte.” Cu toate acestea, până acum, solicitarea lor nu a primit niciun răspuns concret.
Orașul încă poartă urmele războiului. În 2013, rebelii, inclusiv extremiști afiliați Al-Qaida, au preluat controlul asupra Maaloula, determinând aproximativ două treimi dintre cei 3.300 de locuitori să fugă. Atunci, 12 călugărițe au fost răpite și eliberate ulterior în schimbul unei răscumpărări. Trupele guvernamentale siriene au recâștigat orașul, iar unii rezidenți musulmani, acuzați că ar fi sprijinit grupările armate, au fost alungați.
Acum, după căderea lui Assad, unii dintre acești foști locuitori s-au întors și, potrivit localnicilor creștini, au început acte de răzbunare, inclusiv jafuri și vandalizări. Până în prezent, nimeni nu a fost reținut pentru aceste fapte, iar forțele de ordine sunt absente. Poliția locală a fost desființată, iar armele și muniția au fost furate în haosul care a urmat prăbușirii regimului.
Sameera Thabet, o locuitoare a Maaloula, își amintește noaptea în care a fugit la Damasc, temându-se pentru viața sa. „Ne era teamă că vom fi măcelăriți din nou”, spune ea. Totuși, s-a întors a doua zi și a descoperit că locuințele creștinilor fuseseră jefuite. Pe lângă pagubele provocate de război, simbolurile religioase au fost distruse: icoane și mozaicuri ale lui Iisus și ale sfinților au fost vandalizate.
Oficialii bisericești din Maaloula speră ca noul guvern să le garanteze siguranța și să protejeze eforturile lor de a păstra limba aramaică, un element crucial al identității locale. Părintele Fadi Bargeel, de la Biserica Sfinții Sergius și Bacchus, încearcă să încurajeze tinerii să învețe aramaica, o limbă care odinioară era predominantă în oraș. „Când eram copii, acasă se vorbea doar aramaica. Abia când am mers la școală am învățat araba”, explică el. Astăzi, limba este transmisă mai ales în familie și este vorbită în principal de generațiile mai în vârstă.
Deși orașul este aproape pustiu, locuitorii rămași încearcă să-și continue viața. Bradul de Crăciun din piața centrală este încă împodobit, iar câțiva copii hrănesc câinii și pisicile vagaboande lângă o brutărie. Thabet își păstrează speranța că viitorul va fi mai bun pentru comunitatea ei. „Dumnezeu, care ne-a așezat pe acest pământ, ne va proteja”, spune ea, convinsă că noua conducere a Siriei va garanta un stat civil, inclusiv pentru toți cetățenii.