”Tezaurul dacic al României, ținta hoților!” A dispărut coiful de aur de la Coțofenești
- Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) îşi exprimă profundul regret faţă de incidentul grav petrecut la Muzeul Drents
- George Simion cere demisia ambasadorului României la Haga și a întregii conduceri MAE
- Parchetul General deschide dosar penal
- Precizările Muzeului Național de Istorie a României
- Reacția lui Iohannis
- Cum au pătruns hoții
- „Niciun muzeu nu poate fi complet protejat împotriva acestui tip de spargere”
- „Expoziția conținea 673 de piese din aur și argint, din epoca bronzului și a fierului, aparținând culturilor getice și dacice”
- „Este o zi tragică pentru Muzeul Drents din Assen și Muzeul Național de Istorie a României din București”
- Furtul brățărilor dacice: O rețea de braconaj descoperită în urma anchetei lui Augustin Lazăr
- Furtul din Muzeul Drents: O lovitură pentru patrimoniul cultural european
- Ce spune premierul Ciolacu
- Reacția Ministerului Culturii
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) îşi exprimă profundul regret faţă de incidentul grav petrecut la Muzeul Drents
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) îşi exprimă profundul regret faţă de incidentul grav petrecut la Muzeul Drents din Assen (Olanda), unde, în dimineaţa de 25 ianuarie 2025, o parte din tezaurul dacic expus în cadrul expoziţiei „Dacia! Regatul aurului şi argintului” a fost furată. Ne exprimăm solidaritatea faţă de colegii din Olanda şi România care depun eforturi pentru recuperarea acestor piese de patrimoniu inestimabil”, se arată într-un comuncicat de presă al muzeului.
Sursa citată precizează că MMNIT a participat la această expoziţie internaţională, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu sprijinul Ministerului Culturii, şi găzduită de Muzeul Drents din iulie 2024 până în ianuarie 2025 cu 24 de piese excepţionale, dintre care pot fi amintite două diademe de aur din tezaurul de la Sărmăşag, din perioada târzie a Epocii Bronzului, o brăţară şi elemente de colier din aur, din tezaurul de la Boarţa, Hallstatt, trei fibule de argint din tezaurul de la Cojocna, La Tène şi un torques, descoperit la Sânger, din perioada La Tène, unelte de orfevrier şi tipare din atelierul de prelucrare a bijuteriilor de la Pecica, din perioada La Tène şi un inel de logodnă din aur, descoperit la Crişteşti, din perioada romană.
George Simion cere demisia ambasadorului României la Haga și a întregii conduceri MAE
George Simion, liderul AUR, cere demisia ambasadorului României la Haga și a întregii conduceri MAE după furtul exponatelor dacice din Muzeul Drents, acuzând „eșecul lor total în gestionarea acestei crize”.
„Furtul comorilor din tezaurul dacic expuse la Muzeul de Stat din Olanda este un atac direct la adresa istoriei și identității noastre naționale. Pierderea unor artefacte inestimabile, cum este faimosul coif de la Coțofenești, demonstrează nu doar vulnerabilitatea patrimoniului nostru cultural, ci și lipsa de interes a autorităților române în protejarea acestuia”, a transmis Simion.
Liderul AUR mai susține că „Ministerul Afacerilor Externe, sub conducerea lui Emil Hurezeanu, a reacționat lamentabil, fără vreo asumare clară și fără nicio strategie reală pentru recuperarea obiectelor furate. În acest context, solicităm demisia de urgență a ambasadorului României la Haga și a întregii conduceri MAE pentru eșecul lor total în gestionarea acestei crize”.
Parchetul General deschide dosar penal
Parchetul General al României a anunțat deschiderea unui dosar penal sub acuzațiile de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive.
Conform comunicatului transmis de Parchetul General, explozia a avut loc în cursul dimineții de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, iar scopul acesteia a fost facilitarea accesului prin efracție în clădirea muzeului, unde se desfăȟora expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”. Printre obiectele sustrase se numără Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur, provenite de la Sarmizegetusa Regia.
Expoziția includea 673 de artefacte realizate din metale prețioase, adunate din peste 50 de tezaure și aparținând colecțiilor a 18 muzee din România.
Ancheta, preluată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Dosarul penal deschis din oficiu va fi investigat de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției Române și autoritățile olandeze. „Împreună cu autoritățile din Olanda, se depun toate diligențele pentru soluționarea cazului, fiind activate și mecanismele de cooperare judiciară internațională”, se arată în comunicatul oficial.
De asemenea, Poliția Română a anunțat că au fost activate mecanismele de cooperare polițienească internațională, un pas esențial în urmărirea hoților și recuperarea obiectelor de patrimoniu.
Precizările Muzeului Național de Istorie a României
Reacția lui Iohannis
Administrația Prezidențială a anunțat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, că Președintele României, Klaus Iohannis, a purtat un schimb de mesaje cu premierul Țărilor de Jos, Dick Schoof, cu privire la furtul unor artefacte dacice de o valoare inestimabilă, expuse la Muzeul Drents din Assen.
Potrivit comunicatului oficial, premierul olandez l-a asigurat pe președintele Iohannis că autoritățile din Regatul Țărilor de Jos desfășoară toate demersurile necesare pentru identificarea autorilor jafului și recuperarea tezaurului. „Premierul Dick Schoof și-a exprimat profundul regret pentru acest incident fără precedent, subliniind că țara sa tratează cu maximă seriozitate acest caz. El a reafirmat angajamentul autorităților olandeze de a coopera strâns cu partenerii români pentru soluționarea acestei situații,” se arată în comunicat.
Cum au pătruns hoții
„Niciun muzeu nu poate fi complet protejat împotriva acestui tip de spargere”
„Expoziția conținea 673 de piese din aur și argint, din epoca bronzului și a fierului, aparținând culturilor getice și dacice”
Conform declarațiilor lui Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, piesele expuse în cadrul unei expoziții care urma să se închidă în câteva zile erau de o importanță deosebită pentru patrimoniul cultural al țării.
„Expoziția conținea 673 de piese din aur și argint, din epoca bronzului și a fierului, aparținând culturilor getice și dacice. Piesele furate sunt deosebit de importante, inclusiv coiful de la Coțofenești, care reprezenta un simbol al elitelor politice și religioase getice, și brățările de la Sarmizegetusa, care erau ofrande religioase dedicate zeilor dacici”, a explicat Oberländer Târnoveanu.
„Este o zi tragică pentru Muzeul Drents din Assen și Muzeul Național de Istorie a României din București”
Directorul general al Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat: „Este o zi tragică pentru Muzeul Drents din Assen și Muzeul Național de Istorie a României din București. Suntem șocați de evenimentele de aseară din muzeu. În cei 170 de ani de existență, nu am mai avut parte de un incident de o asemenea amploare. De asemenea, suntem profund întristați față de colegii noștri din România. Poliția desfășoară ancheta, așteptăm rezultatele acesteia.”
Furtul brățărilor dacice: O rețea de braconaj descoperită în urma anchetei lui Augustin Lazăr
Conform muzeului din Olanda, au mai fost furate trei brățări dacice, provenind din zona Sarmizegetusa Regia. Acestea făceau parte din tezaurele descoperite cu ajutorul detectoarelor de metal și sustrase în perioada 1990-2000 de către braconieri din incinta fostelor cetăți dacice din Munții Orăștiei. Obiectele au fost ulterior scoase din țară, iar unele dintre ele au ajuns pe piața neagră a antichităților, fiind vândute pentru sume de până la 500.000 de euro pentru fiecare artefact. Statul român a reușit să recupereze o parte din ele, cu ajutorul FBI și Interpol. În acest caz, zece cetățeni români, alături de un sârbu și persoane cu cetățenie britanică și franceză, au fost inculpați și trimiși în judecată de procurorii din Alba Iulia. În 2018, magistrații au dispus încetarea procesului sau achitarea inculpaților, din cauza intervenției prescripției răspunderii penale, cu excepția unui inculpat care a primit o pedeapsă cu suspendare. Ancheta condusă de fostul procuror Augustin Lazăr a scos la iveală o rețea infracțională extinsă și periculoasă, ducând la trimiterea în judecată a celor zece inculpați.
Furtul din Muzeul Drents: O lovitură pentru patrimoniul cultural european
Ministerul Culturii din Olanda, Eppo Bruins, a reacționat cu îngrijorare după furtul a patru obiecte valoroase din cadrul expoziției „Dacia – Rijk van goud en zilver”, găzduită de Muzeul Drents din Assen. Printre obiectele furate se află trei brățări și un coif de o importanță remarcabilă, ce provin din patrimoniul cultural al României.
„Nederland zal al het mogelijke doen om de objecten terug te vinden en de daders op te sporen en te straffen” (Olanda va face tot ce îi stă în putință pentru a recupera obiectele și a-i găsi pe vinovați), a declarat Eppo Bruins, subliniind gravitatea incidentului. „Am aflat cu uimire despre această spargere. În mod deosebit, îngrijorarea noastră se îndreaptă către obiectele împrumutate de România”, a adăugat ministrul olandez, făcând referire la valoarea istorică și culturală inestimabilă a acestora pentru țara noastră.
Ce spune premierul Ciolacu
Reacția Ministerului Culturii
”În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.
Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.
Muzeul Național de Istorie a României este în contact permanent cu Muzeul Drents, autoritățile olandeze și române, depunând toate eforturile necesare pentru a sprijini ancheta în curs și pentru recuperarea urgentă a artefactelor furate. De asemenea, Ministerul Culturii din România a fost notificat imediat după incident și colaborează îndeaproape cu instituțiile competente din Olanda și România pentru a asigura recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național.
Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, deschisă publicului din 7 iulie 2024 și care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele.
Ministerul Culturii este în contact permanent cu MNIR, MAE și partenerii olandezi și asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate”.
O explozie care a avut loc în dimineața zilei de 25 ianuarie la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, a șocat atât comunitatea internațională, cât și pe cea din România. Incidentul, despre care se suspectează că a avut drept scop o efracție, a vizat expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a anunțat că Ambasada României la Haga a fost notificată de către autoritățile olandeze despre acest eveniment, care a rezultat în furtul unor exponate din tezaurul dacic al României. Deși făptuitorii nu au fost încă identificați, ancheta este în desfășurare, iar un inventar detaliat al pieselor lipsă este în curs de realizare.
Alertă națională și internațională
Ca reacție imediată, MAE a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române, iar ambasadele României din țările vecine Regatului Țărilor de Jos au fost alertate pentru a solicita sprijin autorităților locale competente. În plus, poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a sesizat Interpol, demonstrând seriozitatea cu care este tratată această situație.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a avut o discuție telefonică cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, în cadrul căreia a subliniat valoarea patrimonială și simbolică excepțională a pieselor din tezaurul dacic. Potrivit MAE, partea olandeză a oferit asigurări ferme privind angajamentul autorităților lor de a recupera exponatele furate și de a identifica făptuitorii.
Importanța tezaurului
Expoziția din Drents includea piese de o importanță istorică și culturală inestimabilă pentru România, reprezentând moștenirea dacică a țării. Dispariția acestora nu este doar o pierdere materială, ci și una profund emoțională, atât pentru specialiștii din domeniu, cât și pentru publicul larg.
Una dintre piesele dispărute e coiful de aur de la Coțofenești, un artefact scitic descoperit în Prahova și datat în secolul IV î.Hr. Deși pierderea este inestimabilă, incidentul ridică întrebări legate de etichetarea sa ca „dacic”, influențată de ideologia continuității. Coiful aparține culturii stepelor eurasiatice și nu are legături clare cu populațiile din Dacia lui Traian și Decebal, apărute mai târziu. Această confuzie provine dintr-o interpretare rigidă și ideologică a istoriei locale.
„Nu credeam că s-ar putea întâmpla o asemenea faptă, sunt dezolat. Cuvintele nu pot să acopere tot ceea ce simțim, eu și colegii mei, în acest moment. S-a întâmplat o nenorocire. Din relatările colegilor olandezi și ale autorităților judiciare olandeze, hoții au pătruns în clădire folosind explozibil, care a spart singurul zid exterior al sălii de expoziție și a vizat direct sala de expoziție, s-au îndreptat spre coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. Au folosit un baros pentru că ele erau expuse în vitrine securizate special, au folosit un baros pentru a distruge vitrinele. Totul s-a petrecut în două minute”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, director-general al Muzeului Naţional de Istorie a României, la Euronews.