Mai bine de jumătate din banii UE nu au fost accesați prin PNDR

Cu peste 100.000 de proiecte în valoare de 7,2 miliarde de euro, destinate sprijinirii agricultorilor și modernizării infrastructurii rurale, România se confruntă cu întârzieri semnificative în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2022. Desfășurându-se într-un context marcat de insuficiența personalului la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), birocrație excesivă și dificultăți legate de forța de muncă, proiectele au avansat cu greutate. În ciuda unei valori de 3,68 miliarde de euro deja finalizate, analiza arată că mai mult de jumătate din fondurile totale rămân neutilizate în regiunile Nord-Vest, Vest, Nord-Est, Sud-Est și Centru.

În ciuda alocării considerabile de fonduri pentru sprijinirea agricultorilor și modernizarea infrastructurii în mediul rural, proiectele din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2022 întâmpină dificultăți semnificative în finalizare. Până în prezent, 78.000 de proiecte în valoare de 3,68 miliarde de euro au fost finalizate, în timp ce peste 100.000 de proiecte în valoare totală de 7,2 miliarde de euro au fost inițiate.

Obstacolele majore identificate:

1. Insuficiența personalului la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR): Primarii și specialiștii susțin că numărul redus de angajați la AFIR afectează procesul de gestionare a dosarelor, verificarea documentelor și completarea procedurilor.
2. Birocrație excesivă: Autoritățile reclamă un nivel ridicat de birocrație, ceea ce îngreunează implementarea proiectelor și determină întârzieri semnificative.
3. Lipsa forței de muncă pe șantiere: Proiectele se confruntă cu o penurie de forță de muncă în domeniul construcțiilor, ceea ce afectează ritmul de implementare.
4. Creșterea semnificativă a prețurilor: Autoritățile raportează o creștere semnificativă a prețurilor în domeniul construcțiilor, ceea ce poate afecta bugetele alocate inițial proiectelor.

Situația pe regiuni:

• În regiunile Nord-Vest, Vest, Nord-Est, Sud-Est și Centru, mai mult de jumătate din fondurile totale ale PNDR 2014-2022 nu au fost încă accesate, cu o lună înainte de încheierea exercițiului financiar.
• Regiunea Nord-Vest a înregistrat cel mai mare număr de proiecte accesate, cu 23.147 de dosare și o valoare de 1,407 miliarde de euro.
• Regiunea Centru a înregistrat cel mai mic număr de proiecte accesate, cu 9.322 de dosare și o valoare de 807,9 milioane de euro.
• Regiunea Nord-Est înregistrează cea mai mică valoare a proiectelor, cu 807,9 milioane de euro accesate.

În lumina acestor obstacole, este crucial ca autoritățile să ia măsuri rapide pentru a accelera implementarea proiectelor și a asigura utilizarea eficientă a fondurilor destinate dezvoltării rurale în România.

Proiecte încheiate, detaliu pe Centre Regionale pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR).

CRFIR 1, Nord-Est (Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Vaslui)

În cadrul CRFIR 1 din regiunea Nord-Est a României, s-au derulat un total de 12.077 de proiecte, cu o valoare cumulată de 807,9 milioane de euro. Dintre acestea, 9.128 au fost finalizate, reprezentând o sumă de 460,8 milioane de euro, în timp ce 25% din proiecte rămân în continuare nefinalizate. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 57%.

CRFIR 2, Sud-Est (Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Buzău)

În zona Sud-Est a României, la nivelul CRFIR 2, s-au implementat în total 13.884 de proiecte, cu o valoare globală de 1,248 miliarde de euro. Din acest număr, 11.303 de proiecte au fost finalizate, cu o sumă înregistrată de 625,2 milioane de euro, reprezentând 20% din totalul proiectelor care rămân încă nefinalizate. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 50,12%.

CRFIR 3, Sud (Dâmbovița, Prahova, Argeș, Teleorman, Giurgiu)

În regiunea Sud a României, în cadrul CRFIR 3, s-au derulat un total de 13.637 de proiecte, evaluându-se la 718,5 milioane de euro. Dintre acestea, 10.586 au fost finalizate, generând o valoare de 419,8 milioane de euro, în timp ce 23% dintre proiecte se află încă în stadiul nefinalizat. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 50,12%.

CRFIR 4, Sud-Vest (Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinți) 

În regiunea de Sud-Vest a României, care cuprinde județele Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj și Mehedinți, au fost implementate un total de 15.799 de proiecte în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală – Componenta Regio (CRFIR 4). Aceste proiecte au beneficiat de o finanțare în valoare totală de 907,6 milioane de euro. Din această sumă, 12.319 de proiecte au fost finalizate, reprezentând o alocare de 506,8 milioane de euro, în timp ce 22% dintre proiecte au rămas în stadiul nefinalizat. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 55,85%.

CRFIR 5, Vest (Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș Severin) 

În zona de Vest a României, care include județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin, s-au derulat în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală – Componenta Regio (CRFIR 5) un total de 10.376 de proiecte. Aceste inițiative au beneficiat de o finanțare însumând 873,8 milioane de euro. Dintre acestea, 7.742 de proiecte au fost finalizate, cu o alocare de 400,9 milioane de euro, în timp ce 26% dintre proiecte au rămas în stadiul nefinalizat. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 45,87%.

CRFIR 6, Nord-Vest (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș)

În regiunea de Nord-Vest a României, care cuprinde județele Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Maramureș, au fost demarate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală – Componenta Regio (CRFIR 6) un total de 23.147 de proiecte. Aceste proiecte au beneficiat de o finanțare în valoare totală de 1,407 miliarde de euro. Din această sumă, 16.236 de proiecte au fost finalizate, absorbind 662 milioane de euro, în timp ce 30% dintre proiecte au rămas în stadiul nefinalizat. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 47,05%.

CRFIR 7, Centru (Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna)

În regiunea de Centru a României, care include județele Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Harghita și Covasna, au fost implementate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală – Componenta Regio (CRFIR 7) un total de 9.322 de proiecte. Aceste proiecte au beneficiat de o finanțare în valoare totală de 862,2 milioane de euro. Dintre acestea, 6.378 de proiecte au fost finalizate, absorbind 426,2 milioane de euro, în timp ce 32% dintre proiecte au rămas în stadiul nefinalizat. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 49,42%.

CRFIR 8, București-Ilfov (București, Ilfov, Călărași, Ialomița) 

În regiunea București-Ilfov, care include Bucureștiul și județele Ilfov, Călărași și Ialomița, au fost derulate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală – Componenta Regio (CRFIR 8) un total de 4.885 de proiecte. Aceste proiecte au beneficiat de o finanțare în valoare totală de 386,2 milioane de euro. Dintre acestea, 4.329 de proiecte au fost finalizate, absorbind 186,8 milioane de euro, în timp ce doar 12% dintre proiecte au rămas în stadiul nefinalizat. Din fondurile europene alocate au fost cheltuite și accesate doar 48,31%.

Sursă grafice: context.ro

În loc de penalizări, s-a prelungi termenul de finalizare al proiectelor

Decizia de prelungire a termenelor de finalizare a proiectelor din PNDR 2014-2020 se află în centrul atenției, în condițiile unei implementări lente și a lipsei de competență în administrația locală.

În loc să impună penalizări pentru proiectele cu întârzieri, autoritățile române au decis să prelungească termenele de finalizare, o decizie care a stârnit critici asupra competenței administrației locale, în special în privința proiectelor din măsura 7.2 alocate unităților administrativ-teritoriale.

Mai alarmant este faptul că, conform ultimului raport de selecție din 2018, proiectele din măsura 7.2 aveau un grad de contractare de aproximativ 55%, arătând un ritm de implementare lent și o neconformare la termenele inițiale. Aceste proiecte, chiar și cu prelungirea termenelor, ar fi trebuit să fie deja finalizate, ridicând semne de întrebare asupra competenței primarilor și a angajaților din primării.

Durata îndelungată a unor proiecte de renovare a clădirilor publice, cum ar fi școli, grădinițe și cămine, este subliniată de statistici alarmante. În unele cazuri, renovarea unei clădiri de dimensiuni moderate durează peste 5 ani, iar în altele chiar peste 7 ani. O situație inedită a fost evidențiată, unde o primărie a construit mai rapid o școală de la zero decât a reușit să renoveze un cămin existent.

Printre cauzele principale ale întârzierilor menționate de primari se numără procedurile de licitație prelungite, lipsa forței de muncă calificate, inflația în domeniul construcțiilor și selectarea ofertelor pe criteriul prețului cel mai mic. Mai mult, instituțiile-cheie se confruntă cu o lipsă de personal, iar decontările întârziate din partea statului român blochează șantierele, potrivit edililor locali.

În ciuda pârghiilor disponibile primarilor pentru a evita întârzierile, experții în achiziții publice susțin că acestea nu sunt suficient de folosite. Problema se agravează prin lipsa angajaților calificați pentru gestionarea proiectelor europene în instituțiile-cheie, ceea ce complică și mai mult procedurile de implementare.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a semnat decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în cadrul PNDR 2014-2020. Argumentul pentru această decizie este stadiul de realizare al proiectelor, specificitatea fiecărui proiect și evitarea riscului de dezangajare a fondurilor.

Cu toate acestea, criticii susțin că prelungirea termenelor nu abordează problema fundamentală a ineficienței administrative și că este nevoie de măsuri concrete pentru a asigura o implementare mai rapidă și mai eficientă a proiectelor în viitor.