Mai multe organizaţii civice îi solicită lui Iohannis să nu promulge Legea privind protecţia avertizorilor de integritate

O coaliţie de 20 de organizaţii neguvernamentale, asociaţii civice şi sindicate, dar şi avertizori de integritate, au adresat joi o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi solicită şefului statului să nu promulge Legea privind protecţia avertizorilor de integritate şi să trimită actul normativ Parlamentului pentru reexaminare.

„Nu promulgaţi Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. Organizaţiile şi avertizorii semnatari ai prezentei scrisori vă solicită să cereţi Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost respinsă de către Curtea Constituţională a României, ieri, 13 iulie. Prin urmare, ultimul resort pentru reintroducerea şi rediscutarea acestei legi în Parlament, rămâneţi dumneavoastră, domnule preşedinte”, se arată în scrisoare.

Organizaţiile civice susţin că, în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie.

„De exemplu, legea adoptată nu a transpus articolele din Directivă care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidenţialităţii (art.13, lit.g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificaţi (art.6, alin.3), protejarea de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecţie a datelor, divulgarea secretelor comerciale (art.21, alin.7), prevederea măsurilor reparatorii şi a compensaţiilor integrale pentru prejudicii (art.21, alin. 8)”, se arată în scrisoare.

11:55, 20.11.2024 • POLITICĂ

Parlamentul a decis: Undă verde pentru comisia care îl va lua la „bani mărunţi” pe „faraonul Iohannis”

11:28, 19.11.2024 • ECONOMIE

Deceniul economic al lui Klaus Iohannis: 10 ani de oportunități ratate

În luna iunie 2022, Consiliul miniştrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a adoptat Foaia de parcurs a procesului de aderare a României. Printre criteriile de aderare se găseşte şi existenţa unui „cadru juridic şi instituţional puternic şi eficient pentru protecţia avertizorilor”.

Conform art. XXII al Recomandării Consiliului pentru combaterea în continuare a mituirii funcţionarilor publici străini în tranzacţiile comerciale internaţionale, statele membre sunt invitate:

* să ofere cea mai largă protecţie avertizorilor (punctul ii);

* să permită raportările anonime şi să asigure protecţie relevantă celor care sunt ulterior identificaţi şi pot suferi represalii – în acest sens articol, care oferea protecţie avertizorilor care au raportat anonim, dar au fost ulterior identificaţi, a fost înlăturat din proiectul de lege privind avertizorii în interes public, ca urmare a amendamentelor adoptate de Camera Deputaţilor.

În opinia semnatarilor scrisorii, în acest moment, legea adoptată nu satisface criteriile de aderare a României la OCDE.

De asemenea, Raportul privind Statul de Drept, publicat miercuri de Comisia Europeană, identifică protecţia avertizorilor de integritate drept o temă de preocupare, menţionând, referitor la legea adoptată de Parlament, că: „Unele amendamente au ridicat îngrijorări, în special din partea Procurorului Şef European, iar guvernul şi-a exprimat intenţia de a ajusta proiectul de lege, deoarece procesul legislativ este încă în desfăşurare”.

În plus, reprezentanţii Ministerului Justiţiei prezenţi la dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, în care s-au adoptat amendamentele controversate, au explicat în mod repetat că acestea contravin cerinţelor Comisiei Europene, discutate şi negociate de către Minister, în procesul de adoptare a acestei legi de transpunere a Directivei europene în materie.

De asemenea, aşa cum se arată în preambulul Directivei, raportările şi divulgările publice, făcute de către avertizori, „alimentează sistemele naţionale şi europene de aplicare a legii cu informaţii care permit depistarea, investigarea şi urmărirea penală eficace a încălcărilor dreptului Uniunii, crescând astfel transparenţa şi responsabilizarea” şi contribuind la „bunăstarea societăţii”. De aceea, proiectul de Lege privind protecţia avertizorului în interes public este unul fundamental pentru statul de drept, şi, chiar şi în al 11 ceas, ne exprimăm speranţa că România va reuşi totuşi să adopte o lege cu adevărat europeană şi care să răspundă interesului public, angajamentelor europene şi internaţionale ale României şi nu scopurilor ilicite ale unor grupuri de interese.

„Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm, domnule preşedinte, să faceţi uz de prerogativele constituţionale şi să reîntoarceţi către Parlament legea care, în forma sa actuală, nu îndeplineşte standardele democratice la care România s-a obligat”, se mai spune în scrisoare, semnată de ActiveWatch, Asociaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Durabilă, Asociaţia Română pentru Transparenţă – Transparency International Romania, European Ethics&Compliance Association, Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, Federaţia Sindicală Hermes, Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Asociaţia Kompatibil, Asociaţia Miliţia Spirituală, Asociaţia Respiro, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Centrul FILIA, Asociaţia Mediawise Society, Atlatszo Erdely/Transilvania Transparentă, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR-CH, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Frontline Club Bucharest, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Scrisoarea este semnată şi de avertizori de integritate: Camelia Imbăruş, Cristina Rusu, George Epurescu, Cătălin Gomboş, Adrian Valentin Moise, Ştefan Neagu.