MAI și MT recunosc eșecul privind siguranța rutieră!
În cadrul conferinței „Educație pentru siguranță”, organizată la Palatul Victoria, doi secretari de stat au recunoscut gravele probleme cauzate de indisciplina în trafic sau lipsa infrastructurii adecvate.
În 2023 au fost înregistrate 3.143 de accidente grave, soldate cu 1.051 de persoane decedate, mai puțin cu 105 față de perioada similară a anului trecut. Totodată, 2.470 de persoane au fost rănite grav.
România in continuare pe primul loc la nivel european, la accidente grave
Pe de o parte, chestor general de poliție Bogdan Despescu, secretarul de stat în MAI, a afirmat că în primele nouă luni ale anului numărul deceselor cauzate accidente rutiere grave a scăzut cu 105 față de perioada similară a anului trecut, dar că România ocupă în continuare primul loc la nivel european în statistici.
„Principala cauză care generează deces este nerespectarea regimului legal de viteză – 168 de persoane decedate de la începutului anului până în prezent; indisciplina pietonilor, a doua cauză – 108 persoane decedate; indisciplina bicicliștilor – 92 de persoane decedate. Așadar, chiar dacă avem un număr mai mic de accidente, totuși cifrele pe care le-am prezentat apreciem că pentru România reprezintă foarte mult, în contextul în care deținem un loc neonorabil la nivel european, acela de prima țară cu un număr de decese raportat la numărul populației”, a spus acesta, în cadrul conferinței „Educație pentru siguranță”, organizată la Palatul Victoria.
Despescu solicită populației să semnaleze indisciplina în trafic
Bogdan Despescu a subliniat importanța activităților educative. Totodată, a menționat că pe site-ul MAI se află în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență care vizează implicarea societății civile în semnalarea unor abateri grave comise în trafic, surprinse în înregistrările proprii audio-video. Printre aceste abateri se numără: nerespectarea culorii roșii a semaforului, comportamentul agresiv, neacordarea priorității de trecere, nerespectarea regulilor privind depășirea, neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată, efectuarea pe autostradă sau drum expres a manevrei de întoarcere. Proiectul prevede totodată utilizarea capabilităților administrației publice locale pentru constatarea unor abateri grave la regimul rutier, după modelul e-SIGUR.
1,52% bani pierduți din PIB din cauza accidentelor rutiere
Pe de altă parte, Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că 1,52% din PIB se pierde anual din cauza accidentelor rutiere.
„O să fac un paralelism între investiții și accidentele rutiere. Din analizele noastre, 1,52% din PIB se pierde anual din cauza acestor accidente grave. Noi ne-am asumat prin programul de guvernare o finanțare de la bugetul de stat de 2% din PIB-ul României. Dacă ajungem să reducem cât se poate de mult – sper să atingem acea țintă de 50% reducere a numărului de accidente rutiere – finanțăm jumătate din infrastructura României din economia pe care o facem per total”, a spus acesta, în cadrul conferinței „Educație pentru siguranță”, organizată la Palatul Victoria.
Accidente grave și din cauza infrastructurii! Nu avem, dar vom avea….
Secretarul de stat a menționat că investițiile în infrastructura rutieră au fost accelerate în ultima perioadă. Astfel, dacă în anul 2019 s-au cheltuit aproape 400 de milioane de euro, anul trecut suma a crescut la 2 miliarde de euro, iar în acest an va ajunge probabil la 2,7 – 2,8 miliarde de euro.
„Sunt contracte semnate pentru 760 de kilometri de autostradă și drum expres, mai avem licitații pentru încă aproximativ 200 și, în pregătire, încă aproximativ 300 de kilometri, la nivel de studiu de fezabilitate relativ matur, care vor intra în licitație până în primăvară. Ceea ce înseamnă că România, pe lângă acea mie de kilometri pe care am atins-o anul acesta, va avea predictibilitate pe următoarea mie de kilometri de autostradă și eu cred că, având în vedere că avem din ce mai multe șantiere care merg bine, vom atinge această cifră până în 2029-2030, în așa fel încât să avem autostrăzi și drumuri expres în toate regiunile țării”, a declarat el, preluat de Agerpres.
Ionel Scrioșteanu a menționat că în PNRR sunt incluse 23 de proiecte pentru creșterea siguranței rutiere, în valoare totală de aproximativ 618 milioane de euro.
Citește și: Asigurare obligatorie (RCA) pentru trotinetele electrice