Maia Sandu, în dialog cu UE privind integrarea europeană a Republicii Moldova

Joi, la Chișinău, a avut loc o întrevedere între Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, și Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, însoțită de o echipă de oficiali europeni, conform unui comunicat emis de Administrația Prezidențială de la Chișinău.

Discuțiile au avut ca subiect principal integrarea europeană a Republicii Moldovei și problemele cu care se confruntă aceasta în materie de securitate și migrație.

Cu această ocazie, Ylva Johansson a exprimat sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, reiterând susţinerea UE în probleme de securitate și migrație.

Maia Sandu a mulțumit pentru ajutorul primit de la Uniunea Europeană, în special pentru gestionarea situației refugiaților ucraineni și a subliniat angajamentul Chişinăului pentru reforme și continuarea parcursului european.

Această întâlnire denotă dialogul continuu între Republica Moldova și Uniunea Europeană și evidențiază sprijinul UE în contextul tensiunilor regionale.

Relația dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a parcurs un drum impresionant de la primele inițiative de colaborare până la aspirațiile de integrare europeană de astăzi. Republica Moldova și-a manifestat intenția de apropiere de structurile europene încă din 1994, printr-o serie de acțiuni diplomatice și acorduri semnificative, printre care aderarea la Parteneriatul pentru Pace al NATO și semnarea primului acord de parteneriat cu Uniunea Europeană.

În acest context, România a jucat un rol esențial, oferind sprijin constant și asistență tehnică Republicii Moldova în parcursul său european. Relația specială dintre cele două țări, fundamentată pe legături istorice, culturale și lingvistice comune, a facilitat un dialog deschis și o colaborare efectivă în vederea implementării reformelor necesare pentru apropierea de UE.

România este un avocat ferm al intereselor Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene, susținând inițiativele de integrare și oferind asistență în gestionarea provocărilor, inclusiv în contextul crizei refugiaților ucraineni și al tensiunilor geopolitice din regiune. Sprijinul României include atât ajutor financiar și tehnic, cât și transferul de expertiză și bune practici în domenii-cheie.