Managerii de fonduri de private equity şi venture capital, invitaţi să aplice pentru finanţări de 400 milioane euro, din PNRR

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Fondul European de Investiţii au lansat apelului pentru selecţia intermediarilor financiari pentru alocarea de resurse din Fondul de Fonduri pentru Redresare, o investiţie finanţată printr-o contribuţie de 400 milioane euro din Componenta 9 a PNRR, intitulată „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare”.

Conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES, apelul este disponibil la pagina dedicată pe site-ul Fondului European de Investiţii la https://www.eif.org/what_we_do/resources/rrf-romania/index.htm, iar aplicaţiile se primesc în mod continuu începând cu 15 august 2022 până în decembrie 2025.

Apelul este destinat echipelor de management de fond, incorporate sau nu la data depunerii aplicaţiei. Selecţia va fi efectuată de către experţii Fondului European de Investiţii, conform criteriilor şi procedurilor proprii care sunt descrise în apel, iar fiecare propunere de alocare va fi supusă aprobării Comitetului de Investiţii al REF. Apelul nu se adresează companiilor interesate de a obţine investiţii de capital – acestea vor putea solicita ulterior de la intermediarii selectaţi.

„Lansarea selecţiei intermediarilor financiari în cadrul instrumentului de investiţii de tip equity din PNRR reprezintă o etapă esenţială atât în vederea atingerii următoarelor jaloane relevante din PNRR, cât şi, mai important, în atragerea de resurse pentru investiţii în IMM-uri, întreprinderi cu capitalizare medie şi proiecte de infrastructură (de exemplu eficienţă energetică sau energie regenerabilă). Beneficiind de expertiza partenerilor de la Fondul European de Investiţii, ne dorim ca în curând noi fonduri de equity să investească în economia românească şi să se creeze noi poveşti de succes prin aceste instrumente financiare”, a declarat, cu ocazia lansării apelului, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

14:44, 14.11.2024 • ACTUALITATE

Cîmpean (MIPE): România este pe locul 26 la nivel mondial în ceea ce priveşte complexitatea economiei şi economia bazată pe cunoaştere

10:50, 07.11.2024 • ECONOMIE

Deficit de finanțare îngrijorător la ministerul lui Adrian Câciu – lipsesc 400 milioane de lei

Conform strategiei de investiţii anexate la contract, intermediarii selectaţi se vor obliga ca o sumă cel puţin egală cu suma totală angajată de către FEI cu finanţarea din PNRR să fie investită în România, în IMM-uri, midcaps (întreprinderi cu până la 3 mii de salariaţi) şi proiecte de infrastructură (eficienţă energetică sau energie regenerabilă) sau transfer de tehnologie din România. Investiţiile se vor putea face sub formă de equity (capital) şi quasi-equity (tipul de finanţare care se clasează între capital şi datorie, având un risc mai mare decât datoria senior şi un risc mai mic decât capitalul propriu, de exemplu împrumuturile convertibile).

Angajarea resurselor din PNRR către fonduri trebuie să aibă loc până la mijlocul anului 2026, conform jaloanelor asumate în PNRR. Se estimează că se vor aloca resurse către aproximativ 20 de fonduri de equity naţionale sau regionale, inclusiv fonduri de private equity, venture capital, mezzanin, transfer de tehnologie, fonduri de pre-IPO sau de infrastructură. Finanţările se vor acorda cu respectarea regulilor de ajutoare de stat descrise în apel şi, după caz, în scheme de ajutoare de stat, cu respectarea regulilor privind aplicarea principiului „do no significant harm” (a nu prejudicia mediul în mod semnificativ).

Fondul European de Investiţii este o instituţie financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii. Misiunea FEI este de a contribui la atingerea obiectivului Uniunii Europene de a sprijini microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa. FEI sprijină IMM-urile să acceseze finanţare, să crească, să inoveze, să se digitalizeze şi să fie competitive în economia „verde”.

FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garanţii şi instrumente de microfinanţare, utilizând atât resurse proprii, cât şi fonduri încredinţate (între alţii) de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii sau statele membre ale Uniunii Europene.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat în octombrie 2021 de Consiliul Europei, are un buget total de 29,2 miliarde euro. România va putea obţine din partea Uniunii Europene 14,2 miliarde euro sub formă de finanţări nerambursabile şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare şi Rezilienţă. Această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din criza actuală.

PNRR se bazează pe şase piloni, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Uniunii Europene, respectiv: tranziţia verde, transformare digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă şi politici pentru generaţia următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educaţia, sănătatea, renovarea clădirilor şi digitalizarea administraţiei publice.

Componenta 9 a PNRR, denumită „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare”, include o serie de reforme şi investiţii menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care şi „Investiţia 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat”. Investiţia 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare, cu o alocare de 400 milioane euro.

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul principal al iniţiativei NextGenerationEU (Următoarea Generaţie UE), care va furniza până la 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga Uniune Europeană. PNRR face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să consolideze rezilienţa economică şi socială şi coeziunea pieţei unice.