Mănăstirile din zona Moldovei: ideale pentru vizite în apropierea Paștelui

Publicat: 17 apr. 2025, 15:15, de Patrisia Brătan, în LIFESTYLE , ? cititori
Mănăstirile din zona Moldovei: ideale pentru vizite în apropierea Paștelui
sursa foto: CJ Botoșani

Mănăstirile din Moldova nu sunt doar lăcașe de cult importante pentru credincioși, ci sunt și atracții turistice, în special în perioada Paștelui,  pentru cei pasionați de patrimoniul cultural și arhitectural al României.

 Mănăstirile care pot fi vizitate cu ocazia Paștelui 

Vizita mănăstirilor poate fi exact ceea ce ai nevoie în această perioadă dedicată rugăciunii și a spiritualității. Cultura, îmbinată cu istoria și liniștea sufletească este rețeta perfectă pentru o vizită în perioada Sărbătorilor Pascale. Peisajele care ne răpesc privirea vin bonus, fiind specifice zonei Moldovei.

Pe lângă celebrele mănăstiri din Bucovina, Moldova oferă o serie de lăcașuri de cult situate în afara traseelor turistice consacrate.

Vezi și: Top 5 locuri pe care să le vizitezi cu copiii în minivacanța de Paști, în București

Mănăstirea Arbore

Deși a primit statutul de mănăstire abia în 2022, Arbore are o poveste de-a dreptul fascinantă. Totul a început când Luca Arbore, mare boier și, se pare, nepot al lui Ștefan cel Mare, construia un domeniu pentru familia sa numeroasă, comparabil cu aşezămintele voievodale. Iar în mai puţin de jumătate de an, în 1502, ridică și o biserică, închinată Sf. Ioan Botezătorul, ca o premoniție.

De asemenea, biserica este cunoscută pentru excepţionala sa acustică. Legenda spune că ar există sticle cu nisip în pereţi, după o metodă italienească, pentru a da sunetului puritate şi ecou amplu.

Aflată în proces de reabilitare, mănăstirea își recapătă strălucirea de odinioară, așteptând fie redescoperită.

Mănăstirea Coșula

Aceasta se numără printre așezămintele de seamă ale județului Botoșani. Se află în localitatea cu nume omonim și poartă hramul „Sfântul Nicolae” și datează din perioada medievală.

Realizat în stil feudal moldovenesc, lăcașul a funcționat ca mănăstire până în 1908, când obștea de călugări pleacă, moment în care devine biserică parohială a satului. Apoi, după aproape nouă decenii, mitropolitul vremii aduce alți călugări, reînviind viața monahală de aici.

După o lungă perioadă în care a fost depozit pentru cartofi, mănăstirea a fost renovată, iar acum este numai bună de vizitat.

Mănăstirea Grăjdeni

Istoria Mănăstirii Grăjdeni este presărată cu o serie de evenimente ce i-au întunecat existența de-a lungul timpului. În anul 1711, schitul a fost jefuit și ars în urma războiului ruso-turc.
Schitul a fost apoi refăcut, însă a fost din nou dărâmat de un cutremur în anul 1802.
În anul 1862, Vlădica Anania al Episcopiei Hușilor a hotărât să ridice o biserică din cărămidă, înzestrând-o cu hramul „Sf. Nicolae”’.
Ridicată din cărămidă, pe o fundație din piatră, biserica principală a mănăstirii este construită în formă de cruce, având o arhitectură specifică stilului moldovenesc clasic și un acoperiș realizat după modelul bucovinean.