„Manipularea Georgescu”, reconstituită de cercetătorii italieni. Cum un candidat „fantomă” poate obține 70% din voturi

Fundația Olitec, din Italia, a analizat impactul potențial devastator al manipulării electorale. Cercetătorii au reconstituit mecanismul în urma căruia Turul I al alegerilor prezidenţiale de anul trecut din România a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat total necunoscut. Rezultatul a fost surprinzător.

Studiul Fundației Olitec a folosit o metodă științifică şi a demonstrat că este posibil să se acorde unei persoane complet necunoscute până la 70% șanse de a câștiga alegerile politice. Bugetul de pornire necesar obținerii acestui rezultat nu este foarte mare: în jur de trei milioane de euro. Nu este necesară decât folosirea unor abilități în utilizarea algoritmilor pentru profilarea psihometrică. Simularea a fost făcută pentru Italia, iar rezultatele sunt șocante.

Cum ne manipulează mediul virtual

Prima fază a studiului, realizată folosind un mix de algoritmi predictivi și sondaje de opinie, a identificat cele mai vulnerabile conturi dintre cele active pe principalele rețele sociale: Facebook, Instagram, X, TikTok, LinkedIn, Reddit, Telegram și YouTube.

S-a constatat că, în Italia, există 85 de milioane de conturi manipulabile. Utilizatorii au adesea mai mult de unul pe fiecare dintre platforme. Procentele relevante ale utilizatorilor arată astfel: 60-80% sunt foarte sensibili, 30-50% sunt moderat sensibili, 10-30% sunt ușor sensibili și doar 10% sunt rezistenți.

Olitec a descoperit cum lucrează platformele sociale

A doua fază a fost cea a implicării progresive a utilizatorilor. Pe rețelele sociale a fost simulată o campanie masivă de dezinformare, folosind rețele neuronale capabile să prezică propagarea ideilor.

Concret, identitatea politică a unui candidat complet necunoscut a fost construită de la zero. Concomitent a fost măsurată schimbarea opiniei electorale a utilizatorilor influențabili atunci când aceștia sunt expuși progresiv și repetat unui anumit conținut.

Totul a fost proiectat în funcție de potențialul fiecărei platforme. De exemplu, Facebook și TikTok recompensează interactivitatea și conținutul emoțional, în timp ce argumentele detaliate funcționează pe X și pe LinkedIn. Este important de subliniat că această fază s-a desfășurat într-o manieră complet automatizată.

Unele software-uri pot identifica de fapt punctele slabe ale fiecărui utilizator, la nivel emoțional și cognitiv. Cum fac asta? Îi scanează temeinic urmele digitale, de la culoarea inimioarei postate până la textele scrise de prietenii cu care sunt conectați. Mai mult, au fost folosite tehnici de manipulare a consensului, precum exploatarea efectului de turmă (apartenența la un grup social întărește credința de a avea dreptate), crearea de inamici comuni, folosirea emoțiilor puternice, care reduc gândirea critică.

Demonstrație clară că se poate ajunge de la 0 la 70%

Rezultatele finale ale studiului au demonstrat că, în Italia, cu o campanie socială cu buget redus, un necunoscut are șanse de câștig de la 5 până la 10%. Dar prin implicarea influențelor și creșterea investițiilor financiare, șansele cresc până la 70%.

Observatorul European Digital Media (EDMO) a constatat că în timpul ultimelor alegeri europene, din mai 2024, dezinformarea digitală a atins cel mai înalt nivel din anul precedent.

„Credem că web-ul este tărâmul liberei exprimări. În schimb, riscă din ce în ce mai mult să se transforme într-o bulă care nu reflectă realitatea, ci acea versiune a realității care este cea mai funcțională ca să ne ţină online. Ceea ce reprezintă o tendinţă îngrijorătoare, într-o eră în care reţelele sociale și inteligența artificială au transformat campaniile electorale în operațiuni avansate de marketing, bazate pe analiza comportamentală și psihologia persuasiunii”, au concluzionat autorii cercetării.