Cum povestesc rușii atacurile cu drone de la Chilia, din 17 ianuarie

Ziarele din Federația Rusă au prezentat, în ultimele zile, o poveste palpitantă despre atacul cu drone din zona Chilia, din 17 ianuarie. Povestea este una frumoasă, cu desanturi acvatice, elicoptere de luptă și multă muniție trasă, dar la fel de fantezistă. MApN a demontat total fake news-ul.

Ce s-a petrecut în realitate…

Așa cum Ministerul Apărării Naționale (MApN) a comunicat deja, pe timpul atacurilor ilegale cu drone desfășurate de forțele ruse în noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc, în zona Chilia. Situația a impus, conform procedurilor, instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea și decolarea, din Baza 86 Aeriană de la Borcea, a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.

Ulterior, în urma cercetărilor executate de echipele formate din specialiști din MApN, SRI și MAI, au fost identificate două zone în care au căzut resturi de drone de proveniență rusească de tip Geran1/2, una între localitățile Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu, iar alta la sud de Chilia Veche. Impactul resturilor de drone, care au fost ridicate pentru investigații, nu a afectat elemente de infrastructură și nu au fost semnalate pagube materiale.

…și ce povestește presa rusă

Articolele publicate de presa din Rusia plasează atacul ilegal executat de propriile forțe asupra porturilor civile ucrainene cu o zi mai târziu, respectiv vineri, 17 ianuarie, spre sâmbătă, 18 ianuarie și acreditează, fără nicio bază reală, ideea că forțele militare ale Armatei României ar fi intervenit în desfășurarea evenimentelor, prin executarea de foc asupra dronelor rusești cu mijloace de lovire dispuse pe teritoriul național al României. În scenariul fantezist se afirmă, fără nicio legătură cu realitatea, că obiectivul atacurilor ruse ar fi fost, de fapt, o operațiune de tranzit de militari români (potrivit unei surse de propagandă) sau de mercenari români (așa cum afirmă o alta), transportați cu ambarcațiuni de pe malul românesc pe cel ucrainean. „Atacul” descris de materialul de propagandă, care ar fi fost ordonat de la vârful armatei ruse, ar fi provocat numeroase victime de partea română, morți și răniți. În scenariul de la Kremlin apar și elicoptere ale Forțelor Aeriene Române care ar fi intervenit pentru evacuarea așa-zișilor răniți și sprijinirea cu foc a intervenției forțelor ucrainene de pe celălalt mal.

Qui prodest?

Aceste operațiuni vizează, în primul rând, opinia publică din România și, prin extensie, din spațiul NATO, care este manipulată să creadă că NATO urmărește să intre în război cu Rusia și că România este împinsă în acest conflict, apreciază specialiștii MApN.

„Acest narativ de propagandă este conjugat cu altele, cum ar fi așa-zisele intenții de folosire a bazelor militare din România pentru pregătirea unor operații ofensive, pregătirile făcute în secret de autoritățile de la București pentru trimiterea de militari români pe frontul din Ucraina și altele, pe care le-am semnalat în mod constant pe această platformă de combatere a dezinformării”, mai transmite MApN.

În același timp, acest tip de dezinformare țintește și publicul intern rus, care este hrănit în mitul cetății asediate, fiind manipulat să creadă că Rusia este în pericol de a fi atacată de NATO și că în Ucraina militarii ruși din forțele de invazie luptă, în așa-zisa „operațiune militară specială”, împotriva NATO.

„Este de așteptat ca, în perioada următoare, știrea falsă prezentată în acest material să fie preluată și amplificată și de vectorii propagandei ruse care acționează din interiorul spațiului public românesc și amplificată, în special pe platformele digitale”, mai avertizează specialiștii militari.