Maramureșul riscă o catastrofă ecologică: întârzieri critice în proiectele de închidere a minelor și refacere a mediului

Un document semnat de ministrul Economiei, Bogdan Ivan, evidențiază o serie de probleme și întârzieri semnificative în ceea ce privește ecologizarea iazurilor și închiderea minelor din Maramureș, proiecte esențiale pentru protecția mediului și dezvoltarea durabilă a regiunii.

Documentul subliniază că, deși au fost alocate fonduri și planuri strategice au fost elaborate, multe dintre obiectivele stabilite nu au fost finalizate, iar unele activități esențiale rămân nerealizate sau au avut progrese foarte lente.

1. Iazul Bozânta și ecologizarea întârziată

Unul dintre cele mai importante puncte din document se referă la stadiul ecologizării iazului de decantare Bozânta, un obiectiv major din Maramureș. În ciuda faptului că planurile de ecologizare au fost deja elaborate și aprobate, ministrul Ivan subliniază că „la fața locului, activitățile de ecologizare s-au limitat doar la lucrări de conservare, fără progrese semnificative în reconstrucția ecologică a zonei.” Deși au existat acțiuni pentru a preveni deteriorarea mediului înconjurător, nu s-au făcut progrese notabile în ceea ce privește regenerarea efectivă a zonei afectate de minerit.

Un alt aspect negativ legat de iazul Bozânta este gestionarea nămolurilor. Conform documentului, „capacitatea de depozitare a nămolurilor la iazul Bozânta a fost atinsă, iar activitatea de depozitare a fost sistată.” Acest lucru indică o problemă majoră de infrastructură și gestionare a deșeurilor industriale, care, deși a fost identificată, nu are o soluție definitivă implementată până în prezent.

16:42, 06.03.2025 • POLITICĂ

Bogdan Ivan: „De astăzi, 100.000.000 de euro ajung în țară! Ce proiecte se finanțează cu ei”

12:36, 02.02.2025 • POLITICĂ

Bogdan Ivan, atac la „extremiștii” din politică și susținere pentru Crin Antonescu

2. Întârzieri în ecologizarea altor iazuri și închiderea minelor

Un alt punct important din document se referă la stadiul general al proiectelor de ecologizare a iazurilor și închidere a minelor. Din cele 71 de obiective miniere planificate, doar 36 au fost finalizate până în prezent. „Aceste 36 de obiective sunt finalizate în conformitate cu standardele de mediu, dar există și obiective care au avut întârzieri mari sau nu au început deloc,” se menționează în document. Concret, 23 de obiective nu au înregistrat nicio activitate, iar pentru alte 12, progresul a fost parțial. Aceste întârzieri subliniază lipsa unei coordonări eficiente și a resurselor necesare pentru a finaliza proiectele de închidere a minelor la termenul stabilit.

„Un număr semnificativ de obiective rămân nerealizate, iar întârzierile reflectă complexitatea procesului de ecologizare. În acest context, nu putem vorbi despre o finalizare completă și eficientă a lucrărilor în regim de urgență,” subliniază Bogdan Ivan.

3. Probleme legate de depozitarea deșeurilor și capacitățile insuficiente

Un alt aspect negativ care reiese din document este legat de depozitarea deșeurilor rezultate din activitățile miniere. În document se precizează că „deși depozitele de deșeuri au fost stabilite, capacitatea acestora a fost depășită și nu există soluții clare pentru a gestiona cantitățile suplimentare de deșeuri.” Această situație este cu atât mai gravă cu cât riscurile de poluare sunt majore, iar zonele afectate de minerit rămân în continuare vulnerabile din punct de vedere ecologic.

Problemele de gestionare a deșeurilor sunt agravate de lipsa unui plan coerent de recuperare a terenurilor afectate. „Deși s-au depus eforturi pentru restaurarea unor terenuri, în multe cazuri aceste activități au fost doar parțiale și nu au dus la o reconstrucție reală a ecosistemelor afectate,” se arată în document.

4. Finanțarea insuficientă și dificultăți în obținerea fondurilor necesare

Documentul semnalează și o problemă legată de finanțarea proiectelor de ecologizare. Deși s-au alocat fonduri, procesul de accesare a acestora a fost mai lent decât era prevăzut, iar unele proiecte au întâmpinat dificultăți majore în implementarea unor soluții financiare rapide. „Pentru a sprijini finalizarea proiectelor, este imperativ să avem o coordonare mai bună între instituțiile implicate și să găsim surse de finanțare mai rapide și mai eficiente,” adaugă ministrul Ivan.

Aceste întârzieri și probleme în obținerea fondurilor necesare fac ca progresul în ecologizare să fie mult mai lent decât ar fi fost de dorit. Mai mult, fără o alocare rapidă și eficientă a resurselor financiare, obiectivele de mediu rămân greu de atins, iar efectele negative asupra regiunii Maramureș ar putea continua pe termen lung.

5. Lipsa unor soluții clare pentru depozitarea și gestionarea nămolurilor

Problema depozitării nămolurilor de la iazuri rămâne una dintre cele mai mari provocări din Maramureș. În  document se precizează că, deși sunt prevăzute soluții pentru construirea unor depozite special amenajate, „termenul de realizare nu poate fi respectat pe termen scurt, ceea ce amplifică problema depozitării deșeurilor industriale.” Acest lucru subliniază nu doar complexitatea proiectului, dar și lipsa unui plan concret pentru implementarea soluțiilor.

6. Lipsa unei strategii pe termen lung pentru regenerarea ecologică

În ciuda diverselor măsuri luate, ministrul Ivan semnalează că există o absență a unei strategii clare pe termen lung pentru regenerarea ecologică a regiunilor afectate. „Proiectele de restaurare ecologică a terenurilor afectate de minerit sunt insuficiente și nu adresează în mod adecvat problemele de mediu care pot apărea pe termen lung,” adaugă Ivan. Această lipsă de planificare pe termen lung poate compromite efectele pozitive ale ecologizării și poate duce la degradarea continuă a mediului înconjurător.

r51B