Marcel Ciolacu anunță venirea secretarului general al NATO în România: Politica în acest moment este despre securitate și despre economie

Premierul Marcel Ciolacu, aflat luni la Bruxelles, a anunțat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat intenția fermă de a efectua o vizită oficială în România anul viitor. Declarația vine după o întâlnire amplă pe care oficialii au avut-o, în cadrul căreia au fost discutate teme cruciale legate de securitatea regională și cooperarea economică.

Ciolacu și Mark Rutte, dialog deschis despre securitate și economie

Marcel Ciolacu a subliniat că, în contextul actual, politica globală transcende granițele ideologice tradiționale dintre stânga și dreapta, punând accentul pe două priorități esențiale: securitatea și economia. În cadrul întâlnirii, cei doi lideri au avut o discuție deschisă și constructivă, analizând provocările curente și posibilele evoluții viitoare în regiune.

Premierul a reafirmat angajamentul necondiționat al României de a sprijini Ucraina în conflictul cu Federația Rusă, un mesaj care consolidează poziția țării în fața aliaților internaționali. De asemenea, Ciolacu a evidențiat situația din Republica Moldova, salutând realegerea Maiei Sandu, dar atrăgând atenția asupra intensificării tensiunilor din punct de vedere al securității regionale.

11:24 • POLITICĂ

S-a votat în unanimitate: Marcel Ciolacu, mandat pentru două scenarii de lucru

13:19, 21.12.2024 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu, mesaj important de Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România și Ziua Victoriei Revoluției Române

Marcel Ciolacu a transmis că Mark Rutte intenționează să efectueze prima sa vizită oficială din 2024 în România. Totodată, până în luna mai, se preconizează creșterea contingentului militar NATO pe teritoriul românesc, de la nivel de batalion la nivel de brigadă, prin eforturile comune ale României, Franței (țara-cadru) și altor aliați.

„Nu e prima oară când o spun, politica în acest moment nu ține cont de cine-i de stânga și cine-i de dreapta. Politica în acest moment este despre securitate și despre economie. Am fost primul oficial care am avut o discuție cu Mark Rutte. A fost o discuție foarte deschisă de la început până la sfârșit. Am pus toate punctele și am reconfirmat faptul că România va continua să susțină necondiționat Ucraina în războiul cu Federația Rusă.

Ne bucurăm de faptul că președinta Maia Sandu a recâștigat un mandat în R. Moldova, dar din punct de vedere al securității regionale, lucrurile sunt foarte încărcate. Am făcut o analiză la zi, am încercat și să anticipăm anumite lucruri în viitor. Există și o promisiune foarte clară că prima vizită oficială anul viitor a secretarului general Mark Rutte va fi în România.

Până în luna mai oricum și țara gazdă, dar și Franța, care este țara cadru, vor înainta să ridicăm contingentul de militari la nivel de brigadă”, a spus Marcel Ciolacu.

Investiții și modernizare militară

Un alt subiect important discutat a fost alocarea bugetară pentru apărare. România își va menține angajamentul de a direcționa 2,5% din PIB către apărare și modernizarea echipamentului militar. În acest sens, Ciolacu a menționat achiziția de rachete cu rază lungă de acțiune (până la 300 km), subliniind că aprobarea pentru utilizarea acestora în Ucraina a fost acordată de SUA și Franța, țările donatoare.

Totuși, utilizarea acestor rachete este condiționată, fiind permisă doar pentru lovirea unor ținte specifice, precum baze militare cu potențial sprijin din partea soldaților nord-coreeni.

Premierul a reiterat că, în ciuda sprijinului militar și logistic acordat Ucrainei, niciun soldat din țările membre NATO nu s-a implicat direct în conflict. Această abordare subliniază angajamentul Alianței de a susține Ucraina fără a escalada conflictul în mod direct.

„Am vorbit foarte mult și despre înzestrare, despre faptul că România își menține promisiunea de a avea și în bugetul viitor 2,5% alocați pentru apărare. În ceea ce privește rachetele cu rază lungă de acțiune, până la 300 km. Acceptul nu trebuie să îl dea în mod direct vreo țară membră NATO. Acceptul îl dau țările care au contribuit și au donat Ucrainei acest tip de tehnică militară.

Acele țări sunt SUA și Franța. Ele au trebuit să își dea acceptul. Și și-au dat acceptul dar ați văzut că a fost un accept condiționat ca țintele să fie anumite baze militare, mai ales cele care se doresc a fi cu soldați din Coreea de Nord. Vă reamintesc că niciun soldat din vreo țară membră NATO nu s-a implicat direct în războiul din Ucraina”, a mai zis premierul.