Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că planul de măsuri economice și fiscale destinat reducerii deficitului bugetar va fi gata și prezentat Comisiei Europene până la 15 octombrie. Acest plan este esențial pentru deblocarea fondurilor din PNRR, care vor contribui la cofinanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră din România.
„Avem și creșteri pe venituri, dar și reduceri la cheltuieli. România nu poate vedea Comisia Europeană ca pe un dușman, ci ca pe un partener care dorește sustenabilitate pe termen lung pentru toate statele membre. Planul nostru este vital pentru continuarea finanțării proiectelor de infrastructură”, a declarat premierul la Digi 24.
Investiții masive în infrastructura rutieră
Premierul a subliniat că cel mai mare efort financiar din acest plan va fi pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, statul român asigurând o cofinanțare de 60%. Ciolacu a menționat că numeroase șantiere sunt deja deschise în întreaga țară, iar PNRR-ul oferă oportunitatea de a accelera dezvoltarea.
„E cel mai mare efort pentru infrastructura rutieră din istoria României. Cofinanțarea statului este de 60%, iar întârzierile aduc o multiplicare în economie. Este timpul ca România să se dezvolte și să devină un jucător important în Europa”, a precizat Ciolacu.
Termenul limită pentru Planul de reducere a deficitului
În contextul discuțiilor cu Comisia Europeană, premierul a explicat că România și alte șase state europene trebuie să prezinte planuri de reducere a deficitului bugetar. Dacă România nu depune un plan până la termenul limită de 15 octombrie, Comisia Europeană va implementa unul pe patru ani, o variantă pe care Ciolacu vrea să o evite.
„Nu luăm în calcul varianta de a amâna acest plan după alegeri. Vom discuta și prezenta planul până pe 15 octombrie. Dacă nu ducem niciun plan, vom avea o eșalonare impusă pe patru ani, ceea ce nu este de dorit”, a adăugat premierul.
Reforma fiscală și reducerea deficitului
Premierul a reiterat că România are nevoie urgentă de o reformă fiscală și de stabilitate legislativă, subliniind că fluctuațiile frecvente ale legilor fiscale afectează sustenabilitatea bugetară a țării.
România a înregistrat un deficit bugetar de 4,02% din PIB în primele șapte luni din 2024, cu 1,62 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, o problemă care necesită măsuri urgente pentru a respecta angajamentele europene.