Marea sărbătoare „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”

Sfinții Constantin și Elena, ”cei întocmai cu Apostolii”,  slujitori ai Sfintei Cruci, sunt pomeniți în Biserica Ortodoxă pe 21 mai.

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine. Sfântului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruința (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei învinge”), în pragul înfruntării cu paganul Maxențiu.

Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Împărăteasă Elena a trecut la Domnul la anul 327, puțin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.

Onomastica a peste 1,75 milioane de români

În această zi, peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica
Numele Constantin este de origine latină și vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Numele Elena este tradus prin “torță”, „făclie”, „foc sacru” sau „lumina arzătoare a soarelui”.

Tradiția bujorilor îmbobociți

În ziua praznicului de Constantin și Elena,  în fiecare casă  trebuie să fie trei bujori îmbobociți, simbol al armoniei. Enoriașii merg la biserică cu bujori și dulciuri pe care, după ce au fost binecuvântate, le duc acasă. Și tot bujori vor fi dăruiți sărbătoriților.

Tot azi, ciobanii își aleg baciul și unde vor  pune stânele, femeile stropesc cu aghiasmă și dau cu tămâie pentru a îndepărta duhurile rele și blestemele.  Pentru a fi protejați de forțele malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin acest foc, trec oile spre a fi ferite de rele cât vor sta la stână.

Rugăciune către Sfinții Constantin și Elena

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin! (sursa:doxologia.ro).

Marea sărbătoare a „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, se desfăşoară după următorul program:

• ora 7:00 – Moaştele Sfântului Ierarh Nectarie, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor vor fi depuse spre cinstire în Baldachinul Sfinţilor din vecinătatea Catedralei Patriarhale;
• ora 8:00 – Slujba Miezonopticii și a Acatistului Sfinților Împărați Constantin și Elena;
• ora 09:15 – Sfânta Liturghie săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Danile, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, la Altarul Mare de Vară al Catedralei Patriarhale;
• ora 16:00  – Slujba Vecerniei și a Paraclisului Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Biroul de presă al Patriarhiei Române mai transmite că introducerea Sfintelor Moaște în interiorul Catedralei Patriarhale va avea loc după închinarea ultimului credincios (aprox. ora 21:00).