Marinarii români vor fi școliți și cu ajutorul „Realității Augmentate” și aplicațiilor speciale

Deși România nu mai are flotă maritimă și nu prea ar mai fi nevoie de marinari, pregătirea profesională a navigatorilor a rămas la un nivel ridicat, în momentul de față țara noastră fiind între primii 10 „furnizori” de ofițeri de marină la nivel mondial.

Centrul de pregătire a navigatorilor, Ceronav, care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, are două centre de formare și specializare a navigatorilor, la Constanța pentru navigația maritimă și la Galați pentru navigația pe ape interioare și navigația costieră. La nivel european, Ceronav este printre cele mai performante centre de formare a navigatorilor, având în portofoliu aproximativ 300 de programele de pregătire.

Noile instrumente în fomarea navigatorilor: „Realitatea Augmentată”, „Realitatea Virtuală”, software-ul și aplicațiile speciale

Ceronav dezvoltă împreună cu parteneri din România, Bulgaria, Croația, Estonia, Finlanda, Letonia, Olanda și Norvegia un proiect al cărui scop este îmbunătățirea formării digitale și a evaluării personalului din transportul naval printr-un nivel crescut de competențe digitale ale formatorilor. Proiectul este cofinanţat prin Programul „Erasmus+” al Uniunii Europene.

Alături de Ceronav sunt parteneri în acest proiect „Faculty of Transport and Traffic Sciences” din Croația, „Technical University of Varna” din Bulgaria, „STC Group” din Olanda, „Latvian Maritime Academy” din Letonia și „Estonian Nautical School” din Estonia, parteneri asociați fiind „Kongsberg Digital As Maritime Simulation” din Norvegia și „Wärtsilä Voyage” din Irlanda.

Participanții la proiect vor testa și se vor familiariza cu instrumente precum ochelari inteligenți pentru „Realitate Augmentată” și „Realitate Virtuală”, camere video, software și aplicații speciale pentru producerea unor materiale de formare, iar ulterior vor elabora materiale de învățare multimedia, respectiv curriculum, metode de predare, proceduri, scenarii de jocuri de rol, filmări, etc., ca un set de instrumente pentru formarea practică a personalului navigant.

„DERIN” și „RELAR”, cele două componente ale creșterii eficienței instituțiilor de formare

Zilele trecute, Ceronav a organizat întâlnirea cu tema „Soluții pentru îmbunătățirea capacității și eficienței instituțiilor de educație și formare profesională de a oferi formare digitală”, prin care și-a propus să promoveze rezultatele componentelor implementate în prezent, „DERIN – Digital Education Readiness in Maritime and Inland Navigation” și „RELAR – REmote Learning and examination based on Augmented Reality,” care contribuie la îmbunătățirea capacităților instituționale și cooperarea transnațională a instituțiilor de educație și formare profesională în domeniul navigației.

„Este pentru prima dată când Ceronav coordonează un proiect co-finanţat prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene. Experienţa implementării proiectelor din cadrul acestui program a condus în mod firesc la elaborarea şi coordonarea proiectului DERIN, care abordează Realitatea Virtuală ca alternativă de a oferi module de instruire practică, în cazurile excepţionale în care aceasta nu se poate desfăşura în totalitate în cadrul instituţiilor de pregătire.

Complementar acestuia, proiectul RELAR îşi propune să creeze un ecosistem al educaţiei şi formării profesionale în domeniul maritim, rezistent la crize, permiţând învăţarea şi examinarea la distanţă folosind Realitatea Augmentată.

Prin acest eveniment Ceronav încurajează toate părţile interesate să discute despre provocările actuale ale sistemului de educaţie şi formare din sectorul transportului naval şi să identifice soluţii pentru formarea digitală”, a declarat Ovidiu Cupşa, directorul general al Ceronav.

Ceronav Galați, dotări de top, în echipamente IT

După dotarea centrului de la Constanța cu echipamente dintre cele mai performante, în urmă cu trei ani a fost înființat și Centrul Ceronav Galați în baza unor investiții de 20 de milioane de lei.

Cea mai mare parte a investițiilor a fost în dotări, care sunt conforme convențiilor internaționale la care România este parte. Sunt în mare parte echipamente IT. Centrul de la Galați este dotat cu 8 simulatoare.

Cel mai important este simulatorul de misiuni complete de navigație maritime și de ape interioare, care a costat 3,2 milioane lei și care e format din două module de manevră și conducere a navei, unul pentru navigație maritimă, iar celălalt pentru navigația fluvială. Este simulată navigarea maritimă cu 9 tipuri de nave, la navigația fluvială simulările incluzând două tipuri de nave.

Simularea manevrelor de navigație pe Dunăre se face pe patru sectoare. În unul dintre aceste sectoare, Portul Tulcea este reprezentat 3D, ca într-un joc pe calculator. Sunt simulate și condiții dificile de navigație, ploaie sau furtună.

La centrul din Galați mai sunt un simulator pentru hărți de navigație, un altul pentru comunicații maritime, un alt simulator de intervenții în compartimentul mașini, care simulează funcționarea instalațiilor a patru tipuri de nave. Cele mai noi achiziții sunt softurile pentru zone de navigație cu riscuri de pe Dunăre și softuri pentru navigația cu nave ce transportă substanțe periculoase.

Statul nu cheltuie bani, sunt cursuri contracost

Evident, principala întrebare pe care ne-o punem toți este de ce statul român cheltuie bani pentru școlirea viitorilor marinari în condițiile în care nu mai are flotă și pregătește navigatori pentru flotele altor țări.

Potrivit directorului Ceronav, statul nu cheltuie, deoarece toate aceste cursuri sunt contracost, iar investițiile în dotările Ceronav sunt din banii încasați din aceste taxe:

„Statul nu pierde pentru pregătirea lor profesională. În România, pregătirea profesională a personalului navigant este contracost, se autofinanțează cel care face cursurile. Noi, ca instituție a statului român, asigurăm tuturor navigatorilor români și celor din Europa și din alte țări, capacitatea de a se instrui la noi, la Ceronav. Ministerul Transporturilor duce la îndeplinire toate obligațiile care revin conform convențiilor internaționale, în ceea ce privește conveniile de la navigația maritimă, STCW, precum și convențiile de la navigația fluvială. Dar partea de instruire efectivă și-o plătește fiecare navigator”.