Mario Vargas Llosa a murit la 89 de ani: Ultimul titan al literaturii latino-americane

Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură și unul dintre cei mai influenți scriitori ai secolului XX, a decedat duminică la Lima, la vârsta de 89 de ani.

Vestea dispariției sale marchează încheierea unei epoci literare definitorii pentru continentul sud-american – cea a generației de aur a literaturii latino-americane, din care Vargas Llosa a fost ultimul mare reprezentant.

„Cu profundă tristeţe vă anunţăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a decedat astăzi la Lima, înconjurat de familia sa şi în pace”, a transmis fiul său, Alvaro, într-un mesaj postat pe platforma X și semnat și de ceilalți doi copii ai scriitorului, Gonzalo și Morgana. Familia a precizat că, respectând dorințele autorului, nu va fi organizată o ceremonie publică, iar rămășițele sale vor fi incinerate.

De mai multe luni, starea de sănătate a scriitorului devenise subiect de speculații. În toamna anului trecut, Alvaro Vargas Llosa declara că tatăl său „se apropie de 90 de ani, o vârstă la care trebuie să reduci puţin intensitatea activităţilor tale”, fără a oferi alte detalii. În ultima perioadă, autorul se retrăsese din viața publică, iar aparițiile sale erau rare și discrete.

Născut la Arequipa, Peru, în 1936, Vargas Llosa și-a petrecut o parte din copilărie în Bolivia, înainte de a reveni la Lima, unde experiența într-o școală militară a inspirat primul său roman, Orașul și câinii (1963). Această operă de debut a atras imediat atenția criticii și l-a consacrat ca voce marcantă a „boom-ului latino-american”, mișcare literară din care mai făceau parte Gabriel García Márquez și Julio Cortázar.

De-a lungul unei cariere impresionante, Mario Vargas Llosa a abordat teme legate de realitățile sociale, puterea, corupția și condiția umană. Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numără Conversație în Catedrală, Războiul sfârșitului lumii și Mătușa Julia și condeierul. Ultimele sale cărți, Cinco Esquinas (2016) și Le Dedico Mi Silencio (2023), au fost scrise la Lima, oraș în care s-a întors în ultimii ani de viață.

Tradus în peste 30 de limbi, Vargas Llosa a fost primul autor străin inclus, în timpul vieții, în prestigioasa colecție franceză Pléiade, în 2016. A fost ales membru al Academiei Franceze în 2021, un gest de recunoaștere a legăturii profunde pe care a avut-o cu cultura francofonă și cu Parisul, oraș în care a trăit mai mulți ani.

Dincolo de creația literară, Mario Vargas Llosa a fost o figură controversată în plan politic. După o tinerețe în care a cochetat cu ideile marxiste, s-a distanțat progresiv de stânga radicală și a devenit un critic vocal al regimului lui Fidel Castro. Relația sa cu Gabriel García Márquez, odinioară una de prietenie strânsă, s-a deteriorat în contextul acestor divergențe, Vargas Llosa acuzându-l pe autorul columbian de „servilism” față de regimul cubanez.

În 2010, Academia Suedeză i-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură, „pentru cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile pătrunzătoare ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individului”.

Președintele statului Peru, Dina Boluarte, a transmis un mesaj de condoleanțe: „Geniul său intelectual și vasta sa operă vor rămâne o moștenire durabilă pentru generațiile viitoare. Ne exprimăm cele mai sincere condoleanţe familiei sale, prietenilor săi şi lumii literare. Odihneşte-te în pace, ilustru peruan al tuturor timpurilor”.

Prin dispariția lui Mario Vargas Llosa, literatura latino-americană pierde una dintre ultimele sale mari conștiințe. Moștenirea sa rămâne însă vie în paginile cărților sale și în conștiința cititorilor din întreaga lume.