Mary Lou Retton dezvăluie că nu trebuia să câștige titlul olimpic din 1984 în fața Ecaterinei Szabo

Fosta mare gimnastă americană, Mary Lou Retton, a făcut o dezvăluire surprinzătoare într-un interviu acordat publicației franceze L’Equipe, recunoscând că nu ar fi trebuit să câștige titlul olimpic la Jocurile Olimpice din 1984, în fața româncei Ecaterina Szabo. Retton a fost de acord să acorde acest interviu la insistențele Nadiei Comăneci, idolul său din copilărie, căreia spune că nu-i poate refuza nimic.

Mary Lou Retton, acum în vârstă de 56 de ani, a trecut anul trecut printr-o experiență dificilă, fiind internată aproape două săptămâni la terapie intensivă din cauza unei forme rare de pneumonie. Aceasta a povestit că nu putea respira fără ajutorul aparatelor și că încă necesită controale medicale regulate, fiind nevoită să-și anuleze prezența la Jocurile Olimpice de la Paris.

„Eu nu pot să-i refuz nimic! (Râde.) Nadia este idolul meu din copilărie. Aveam 8 ani când a câștigat Jocurile Olimpice de la Montreal (1976) și încă mă trec fiorii numai când mă gândesc la asta,” a spus Retton.

Cariera și provocările

Retton a povestit despre începuturile sale modeste în gimnastică și despre cum a fost recrutată de soții Martha și Bela Karolyi în 1982. Sub îndrumarea lor, ea a reușit să-și îndeplinească visul olimpic, deși drumul a fost plin de sacrificii și dificultăți.

„Bela mi-a aranjat să stau în gazdă la o familie. A fost greu și de multe ori am plâns. Proveneam dintr-o familie numeroasă de origine italiană, pe cât de atletică, pe atât de gălăgioasă. Mi-era dor de casă și nu puteam să-mi sun părinții decât duminica, după ora 17.00,” a rememorat Retton.

Competițiile și performanțele

Retton a recunoscut că nu a simțit nicio presiune înainte de Jocurile Olimpice de la Los Angeles și că accidentările din anii anteriori i-au întărit determinarea. „În 1983, m-am accidentat la încheietura mâinii și nu am participat la Campionatele Mondiale; apoi, cu cinci săptămâni înainte de Jocuri, a trebuit să mă operez la genunchi,” a spus ea.

Ea a mai povestit cum a reușit să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, în ciuda interdicției inițiale impuse de antrenorii săi. „Nu trebuia să mergem (râde.) Bela și Martha erau foarte stricți: „Rămâneți în sat, cruțați-vă picioarele”. Așa că fetele m-au trimis în față, ca de obicei. Și am sfârșit prin a primi permisiunea!”

Titlul olimpic și impactul asupra vieții sale

Retton a devenit prima femeie americană care a câștigat medalia de aur la individual compus la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, obținând un 10 perfect la sărituri. Aceasta a fost urmată pe podium de Ecaterina Szabo, care a luat argintul, și Simona Păucă, care a câștigat bronzul.

După succesul olimpic, viața lui Retton s-a schimbat dramatic, devenind un nume cunoscut și o figură populară în Statele Unite. „Nu eram pregătită pentru nebunia care a urmat. Mi-am primit medalia vineri seara. Sâmbătă dimineața a fost o zi liberă. Tracy Talavera și cu mine mergeam să luăm un inel pe care îl văzusem într-un magazin. Am trecut de securitate la ieșirea din Satul Olimpic și a trebuit să ne întoarcem. Erau atât de mulți oameni! Îmi strigau numele, încercau să mă atingă… Mi-am dat seama că viața mea se schimbase,” a povestit Retton.

Moștenirea și viața după retragere

Retton a continuat să aibă o influență semnificativă în gimnastică după retragerea sa, devenind comentator de televiziune și rămânând activă în federația de gimnastică. De asemenea, toate cele patru fiice ale sale au practicat gimnastica, două dintre ele ajungând la nivel universitar.

„Sunt considerată o pionieră și acesta este unul dintre lucrurile de care sunt cel mai mândră. Nu existau rețelele de socializare, dar toată lumea își deschidea televizorul pentru a urmări Jocurile. Am fost o surpriză. Nu eram standardul fizic al Nadiei sau al sovieticelor, cu liniile lor frumoase și cozi de cal. Dar cred că fizicul meu a deschis calea pentru un alt tip de gimnastică, una mai atletică și mai veselă totodată,” a concluzionat Mary Lou Retton.