Mecanismul economic la turație maximă – sar șuruburile din el

România se confruntă în continuare cu probleme legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe. Avertismentul vine de Comisia Europeană. Am fost puși pe o listă cu alte cinci state membre UE ale căror performanțe economice au fost luate la puricat: Cipru, Olanda, Slovacia, Spania şi Suedia. Asupra economiilor din aceste state ar urma să fie făută o analiză aprofundată pentru a evalua dacă ele se confruntă cu dezechilibre macroeconomice.

Ce spune analiza Comisiei Europene despre economia românească? Avem deficitele publice şi de cont curent mari. La fel de mare este rata ridicată a inflaţiei, adică peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Toate aceste fenomene fac economia românească vulnerabilă la şocuri.

Anul 2024 este un an electoral la foc continuu. Prima undă de șoc vine din pungile deschise ale bugetului de stat pentru atragerea mușteriilor la spectacolul electoral. Politicienii sunt tentați să risipească bruma de creștere acumulată în ultimii ani. S-ar putea să ne trezim la finalul acestuia an electoral că nu mai avem de unde să ne finanțăm cu atâta ușurință.

Până acum, România nu s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de finanţare datorită economiei sale solide. Semnalam liniștiți pe peițele financiare internaționale că aveam perspective de creştere pe termen mediu şi un nivel scăzut al datoriei publice. S-ar putea să nu mai avem același noroc la final de 2024.

Acum ne ajută încă rezervele valutare ale României. Ele au acoperit aproape cinci luni de importuri şi mai mult de 100% din datoria externă pe termen scurt. Statul român  a trecut din nou  la tactica știută a emiterii de obligaţiuni de stat. Ministerul de finanțe a lansat pe piață o nou val de obligațuni de stat, cu scadenţă în 2027, cu o valoarea nominală a emisiunii de 500 de milioane de lei, dar băncile au subscris peste un miliard de lei.

Cum statul român mai face însă față împrumuturilor, rămâne un cartof fierbinte de pasat pentru guvernele viitoare. Deocamdată, suma totală împrumutată de stat de la băncile locale de la începutul anului depăşeşte 26 de miliarde de lei. Acești bani au fost folosiți pentru refinanţarea datoriei publice şi a deficitului bugetului de stat.

Anul 2024 este și un an de răscruce pentru absorbția de bani europeni din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Unii oficiali europeni spun că anul acesta va fi unul decisiv care va stabili succesul sau eşecul ţării. 9 miliarde de euro au fost rambursate pentru România. Dar oficiali ai statului român, cuprinși de febra electorală, par să nu mai știu cum să folosească aceste fonduri.

Multe plăţi pe bani europeni au fost prefinanţate. Ele încă sprijină economia. Dar banii europeni au venit la pachet cu o condiţie: să ne ținem de jaloanele trasate de PNRR. În caz contrar, banii vor trebui să fie returnaţi. România mai are la dispoziție doar 29 de luni ca să atingă cele 400 de jaloane propuse în PNRR. 400 de jaloane ca 400 lovituri de cuțit.

Anul electoral va întârzia multe proiecte. Unele investiţii nici nu au început în mod real. Ele trebuie realizate până în 2026. Întrebați primarii care sunt activați acum de partide să dea drumul la turbinele campaniei electorale pentru alegerile care vin. La nivel local, proiectele lor de investiţii, finanţate din PNRR, se află încă în aer. Statul român a schimbat de atâtea ori cadrului de reglementare încât autoritățile locale sunt confuze. Din această cauză, proiectele lor de investiții au întârziat şi mai mult.

În mediul de afaceri, tot în acest an electoral, se duce o altă bătălie: plafonul de impozitare a microîntreprinderilor.  Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijloci refuză scăderea pragului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 euro  la 100.000 euro. O astfel de încadrare  ar face ca IMM-urilor  să li aplice cota de 16% pe profit în locul celei de 3% pe venit, aşa cum este în prezent. Unul din jaloanele PNRR prevede reducerea graduală a plafonului de venituri până la care o companie poate fi încadrat în categoria IMM-urilor.

O asemenea modificarea sistemului de impozitare va duce la majorarea cheltuielilor şi implicit la creşterea preţurilor produselor şi a serviciilor. În plus, vor fi date peste cap pentru planurile de afaceri ale IMM-urilor. Autoritățile spun că România ar putea pierde 500 de milioane de euro, dacă nu îndeplineşte acest jalon. Asta e! Piezi, câștigi, negustor te numești.

Când veți mai auzi, în timpul circului electoral, discursuri demagogice din partea unora care pretind că au făcut atât de mult bine prin politicile lor, încât mecanismul economic merge la turație maximă, obligați-i să se uite în urmă. Vor vedea câte șuruburi au sărit din el. Atunci, puneți-i să le numere.