Medic, despre mortalitatea ridicată din România: Vor mai exista decese cauzate de lipsa de acces la servicii de sănătate publică

Criza sanitară COVID-19 a provocat un dezechilibru al răspunsului sanitar, iar pacienții cu boli cronice au accesat cu dificultate serviciile de sănătate, a explicat Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, care a comentat raportul Eurostat care arată că excesul de decese din țara noastră a depășit 30% în septembrie 2021.

 „Discutăm de mortalitatea generală, însă din păcate lunile septembrie, octombrie și noiembrie au generat o mortalitate ridicată în privința bolnavilor COVID-19. Am fost pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea cauzată de îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2 și, din păcate, acest număr de decese a fost unul impresionant, cu peste 400-500 de oameni care și-au pierdut viața în fiecare zi. Tocmai această mortalitate ridicată a fost diferența dintre România și toate celelalte țări europene, unde într-adevăr numărul de cazuri a crescut, dar numărul de cazuri care au ajuns în spital sau care au murit după îmbolnăvire a fost unul extrem de redus”, a declarat medicul.

Întrebat care ar putea fi principalul motiv pentru creșterea mortalității, Radu Țincu a adăugat:

 „În mod evident, pacienții cu boli cronice au accesat cu dificultate serviciile de sănătate. Trebuie doar să privim faptul că am avut peste 1.800 de paturi de Terapie Intensivă dedicate pacienților COVID-19 din totalul național de paturi de Terapie Intensivă, astfel încât aproape jumătate din capacitatea națională de Terapie Intensivă a fost rezervată bolnavilor COVID-19, iar toți ceilalți bolnavi s-au folosit de cealaltă jumătate rămasă disponibilă. Această criză sanitară cauzată de COVID-19 a determinat un dezechilibru al răspunsului sanitar. Sunt absolut convins că în următoarea perioadă, dacă vom analiza datele de mortalitate pentru alte boli decât COVID-19, vom ajunge la concluzia că vor mai exista o perioadă de timp decese cauzate de lipsa de acces la servicii de sănătate publică.

 În mod evident pandemia de COVID-19 a creat o mobilizare atât a populației în această direcție, dar și a autorităților, și oarecum celelalte patologii au fost lăsate în plan secund, însă această pandemie ne-a adus în prim-plan o serie de disfuncționalități în politicile de sănătate publică. Una dintre ele este reprezentată de lipsa unor programe naționale preventive. Oamenii nu sunt incluși în astfel de programe care să prevină apariția bolilor cronice și să nu trateze bolile cronice, și aici discutăm de o serie de boli cronice care au crescut mortalitatea inclusiv la COVID-19, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare cronice, obezitate și diabet. Sunt principalii factori care cresc mortalitatea în COVID-19 și, iată, sunt extrem de răspândiți în populația generală”, a mai spus el.