Medic psihiatru: de Sărbători ne revin în minte multe traume și amintiri neplăcute

Medicul psihiatru Raluca Prepeliţă spune că sărbătorile de iarnă ar trebui să fie un prilej de fericire şi linişte, perioada Crăciunului, prin magia oferită, fiind considerată cea mai frumoasă din an. Doctorul recunoaşte însă că nu pentru toate persoanele această perioadă este una de vis.

„Singurătatea, depărtarea de cei dragi, amintirile neplăcute ce revin în memorie în aceste clipe, diversele traume sunt doar câteva dintre motivele care determină simptomatologia afectivă negativă din preajma sărbătorilor. La acestea se adaugă contextul pandemic actual, cu debut în anul anterior, care a modificat în sens negativ evoluţia afectivităţii atât la persoanele fără antecedente psihiatrice, cât şi la cele aflate deja în tratament”, afirmă dr. Raluca Prepeliţă, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, citat de Agerpres.

Somnolenţa diurnă, plânsul facil, dificultatea de concentrare, tulburările alimentare, dificultatea de realizare eficientă a sarcinilor de zi cu zi, energia redusă, tendinţa la izolare socială şi comunicarea redusă, dispoziţia deprimată, anxietatea paroxistică, sentimentele de abandon şi neputinţă sunt doar câteva dintre simptomele ce definesc depresia de sărbători – atrage atenţia medicul.

Plimbările în aer liber și lumina zilei ne ajută foarte mult

În opinia Ralucăi Prepeliţă, toate aceste simptome se pot afla în relaţie simbiotică cu un eveniment negativ petrecut în preajma sărbătorilor.

22:54, 10.11.2024 • Sănătate

Persoanele necăsătorite sunt predispuse la depresie!

21:18, 10.11.2024 • Educație

De ce părinții ar trebui să fie calmi cu copiii

”Factorii externi de mediu (cantitatea de lumină scăzută, vremea mohorâtă), socio-profesionali şi financiari contribuie la agravarea simptomatologiei. În contextul pandemiei se adaugă traumele generate de decesul persoanelor dragi, parte din populaţie fiind în doliu”, a declarat dr. Raluca Prepeliţă.

Nu de puţine ori depresia se asociază frecvent cu ideaţia şi tentativele suicidare, complicând parcursul evolutiv al afecţiunii, necesitând astfel spitalizare continuă în spitalele de psihiatrie pentru tratament de specialitate.

„Identificarea din timp a simptomatologiei şi prezentarea în serviciile de specialitate aduc atât un beneficiu pacienţilor, cât şi familiei şi terapeuţilor. Tratamentul medicamentos trebuie continuat şi la externare sub supravegherea medicului psihiatru, iar familia are rol atât de suport, cât şi de monitorizare a complianţei la tratament. Psihoterapia este necesară atât pentru susţinere, cât şi pentru modificarea comportamentului şi a cogniţiei pacientului. Monitorizarea şi supravegherea tratamentului bolilor asociate reprezintă şi aceasta un punct de suport în echilibrarea tulburării psihiatrice. Plimbările în aer liber, sporturile de iarnă, petrecerea timpului liber în compania celor dragi, participarea la serbările specifice sărbătorilor, odihna şi regimul alimentar echilibrat sunt recomandate pentru a ne întreţine starea de bine”, a precizat Raluca Prepeliţă.

În decembrie cresc numărul de tentative de sinucidere

Conform acesteia, în luna decembrie, la Camera de gardă a Institutului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a înregistrat o creştere cu aproximativ 15% a cazurilor nou diagnosticate de depresie cu tentativă suicidară prin ingestie de diferite substanţe, prin spânzurare, prin venisecţie.

Vârsta pacienţilor diferă, de la tineri până la pacienţi de peste 70 de ani. ”Un astfel de caz este şi al unei paciente în vârstă de 78 de ani, din Iaşi, care s-a prezentat la Camera de gardă a Institutului Socola însoţită de către fiul său pentru o simptomatologie depresivă agravată în context organic, adică suferea de Parkinson, fibrilaţie atrială, insuficienţă cardiacă cronică, cât şi în context de doliu, fiica acesteia fiind decedată în urmă cu 3 luni. Din declaraţiile fiului, această pacientă prezenta simptomatologie depresivă majoră de aproximativ 10 luni, dar a refuzat constant să fie consultată în serviciile de sănătate mintală din oraş. Faptul că în ultimele două săptămâni simptomatologia s-a agravat – ideaţie suicidară persistentă, insomnii totale, refuz alimentar, plâns facil şi frecvent, sentimente de inutilitate şi autoreproş, dispoziţie intens deprimată, necomplianţă terapeutică, tentativă suicidară prin spânzurare – a fost motivul pentru care fiul său a cerut ajutorul specialiştilor. În prezent, pacienta este încă internată în supraveghere pentru tratament şi investigaţii de specialitate până probabil după sărbători”, a povestit medicul psihiatru.