Mega-operațiune DIICOT: O multinațională a furat nisip și pietriș de peste 160 milioane lei
Mega-operațiune declanșată de DIICOT în urmă cu două luni împotriva unei grupări care a importat ilegal peste 1.500 de tone de gunoaie, despre care a spus ca ar fi materiale reciclabile sau că ar fi vorba de camioane aflate în tranzit în România.
Dacă ani la rândul a fost o bănuială, acum devine probatoriu de dosar penal faptul că marii producători de ciment din România și-au plătit afacerile forțând legea sau chiar făcând abstracție de ea. Și vorbim de o grămadă de practici abuzive, de la exploatarea fără autorizație a resurselor minerale, inclusiv din albii de râu și până la otrăvirea aerului de către marile combinate, cu noxele produse prin arderea de deșeuri în cuptoare, arată Antena3.
Chișcădaga, destinație pentru gunoaiele Europei
Investigația declanșată de Diicot a scos la iveală faptul că transporturile ilegale de deșeuri din vestul Europei aveau ca destinație finală fabrica de ciment de la Chișcădaga. Unul dintre transportatori spunea, conform interceptărilor din dosarul DIICOT, că toate TIR-urile cu gunoaie care veneau din străinătate erau direcționate către fabrica aparținând Heidelberg Materials.
Odată ajunse în curtea fabricii, camioanele erau preluate de Thermo Recycling SRL, firmă ai cărei patroni sunt și ei puși sub acuzare de DIICOT.
Thermo Recycling are încheiat contract de comodat pentru folosirea spațiului și utilajelor Heidelberg, după cum reiese în urma controalelor efectuate de Garda Națională de Mediu. Această firmă prelua gunoaiele și le ardea, transformându-le în fluff, utilizat drept combustibil alternativ la coincinerare în cuptorul de ciment. Aceasta înseamnă că beneficiarul final al transporturilor ilegale de gunoaie era Heidelberg Materials.
Trebuie precizat că o parte din transporturile ilegale de deșeuri erau însoțite de fișe de caracterizare a deșeurilor emise de un laborator al Heidelberg, care arătă că este vorba doar de deșeuri din plastic și cauciuc.
La insistențele presei, care a dorit să lămurească situația, iată ce au răspuns reprezentanții de la sediul central al Heidelberg Materials:
”Suntem la curent cu inițierea unei investigații a unor societăți care activează în acest domeniu. În cadrul acestei investigații, care nu vizează societatea noastră, dacă va fi cazul, vom răspunde la orice solicitare de documente din partea autorităților. Cerințele și criteriile noastre privind deșeurile pe care le folosim sunt prevăzute în contractele încheiate cu partenerii noștri”, a declarat Bogdan Arnăutu, ESG and Communications Manager în cadrul Heidelberg Materials.
Un furt cât Arena Națională de mare
Nu doar în vestul României, la Chișcădaga, s-au dat lovituri, ci și în sudul țării, lângă București. De peste două decenii, compania Heidelberg are o stație de exploatare a agregatelor minerale lângă barajul de la Mihăilești. Deși autorizația era de a asigura decolmatarea de aluviunile aduse de râul Argeș, zonele fiind extrem de bine determinate, în realitate, însă, lucrurile au stat cu totul altfel.
Materialele scoase cu ajutorul instalației de aspirare erau sortate și folosite de companie. Când Administrația Națională „Apele Române” a făcut un control la faţa locului, a venit și surpriza: au fost constatate unele activități de exploatarea agregatelor minerale care nu erau reglementate prin autorizațiile de gospodărire a apelor.
”Au fost extrase cantități peste cele reglementate de autorizațiile de gospodărire a apelor, respectiv în afara perimetrelor autorizate. Având în vedere că erau încălcate prevederile legale din legea apelor, au fost sesizate organele judiciare competente. În urma măsurătorilor batimetrice s-a măsurat o cantitate de peste două milioane metri cubi de agregate minerale”, a declarat Ana Maria Agiu, specialist comunicare la Administrația Națională „Apele Române”.
În total, este vorba de 2.250.783 metri cubi în plus, adică nisip și pietriș scos fără autorizări, ceea ce înseamnă cam cât o carcasă de dimensiunile Arenei Naționale sau echivalentul lemnului tăiat de pe 7.000 de hectare de pădure. Cât despre prejudiciul calculat de Apele Române, suma depășește peste 160 de milioane de lei.
Firma Heidelberg Materials nu a dorit să comenteze situația, cu precizarea că a contestat în instanță actele emise de Apele Române.