„Mercurialul” afacerilor imobiliare blochează intervențiile pompierilor pe străzile înguste din noile zone rezidențiale
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/Imagine-WhatsApp-2025-03-04-la-18.49.49_e11900c1.jpg)
Străzile înguste din noile zone rezidențiale blochează accesul autoutilitarelor pompierilor deoarece majoritatea acestor proiecte nu au la bază o dezvoltare edilitară gândită de arhitecți, ci este realizată în baza „mercurialului” pieței imobiliare, dezvoltatorii preferând să aloce cât mai mult teren suprafeței locative, care le aduce mai mulți bani decât carosabilul.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat a declarat că există multe cazuri în care intervențiile pompierilor în noile zone rezidențiale se realizează cu dificultate din cauza căilor de acces înguste care împiedică accesul autoutilitarelor de stingere a incendiilor. Cea mai îngustă stradă din București, strada Petre Marinescu, din Sectorul 5, are o lățime de 198 cm, aproape la jumătate din lățimea unei benzi de circulație. Este o stradă veche, dar cele mai multe probleme sunt în noile cartiere, în care foarte multe artere de acces au lățimea unei benzi de circulație.
Este un subiect despre care se discută de peste cincisprezece ani, dar în continuare primăriile, care autorizează noile dezvoltări imobiliare, nu dau importanță acestor norme tehnice
Străzi înguste, construite din donații de terenuri
În foarte multe dintre noi cartiere de case, străzile de acces sunt construite pe terenuri donate de proprietari din suprafața cumpărată de la dezvoltatorul imobiliar și arterele au o lățime minimă, de 3,5 metri, adică o singură bandă de circulație.
Spre exemplu, la Domnești, în Ilfov, terenul străzii Zefirului este în proprietatea indiviză a proprietarilor noilor case de pe această stradă, aceștia fiind înregistrați la registrul agricol cu imobilul format din construcție și teren, dar și cu suprafața de 35,48 mp inclusă în categoria de folosință „drum acces”.
Cartierul „Arcașilor” din Galați, în care și-au ridicat vilele parlamentari, oameni de afaceri, foști prefecți, șefii unor instituții publice, a fost construit în nordul orașului, dar în pofida standardului acestei clientele, e un cartier construit haotic, pentru că nu are la bază o dezvoltare edilitară gândită de arhitecți, ci „mercurialul” pieței imobiliare. Carosabilul arterelor secundare de acces are lățimea de 3,5 metri. Dacă e parcată o mașină, autoutilitara pompierilor nu mai are loc de trecere.
Acest cartier a fost construit pe terenuri care în urmă cu 25 de de ani erau în circuitul agricol. Afacerea cu terenuri arabile a demarat la începutul anilor 90. Cumpărarea a 2-3 hectare de arabil era o investiție, pentru că ulterior au fost lotizate și vândute ca vetre de casă. Potrivit arhitectului Eugen Munteanu, în lipsa unui plan urbanistic care să prevadă o rețea stradală, străzile au fost construite din donațiile proprietarilor dispuși să cedeze pentru stradă o parte din teren, de obicei cât mai puțin:
„În cartierul Arcașilor nu s-a făcut un plan urbanistic serios, în care să fie prevăzută lățimea drumului. Comunitatea locală a vândut teren arabil. Cel care a cumpărat două hectare de teren arabil, ulterior a trecut terenul în intravilan, l-a lotizat și l-a vândut pe loturi, ca vetre de casă. Acest cartier nu s-a dezvoltat în baza unui plan urbanistic care să prevadă drumul public, rețeaua de canalizare, toate celelalte. El a vândut teren.
În momentul în care cumpărătorul a mers să își depună documentația pentru a-și construi locuința, a fost întrebat despre drumul de acces, unde, cum și în ce fel? A trebuit ca fiecare să cedeze o suprafață de teren pentru drumul de acces. Și cum omul a dat câteva zeci de euro pe metrul pătrat de teren a cedat cât mai puțin. Au cedat, unul 10 metri pătrați de teren, altul 10 metri pătrați, au cedat fiecare câte puțin și de aceea s-a ajuns ca în acest cartier să fie străzi foarte înguste”.
Aberație: stradă cu gardul unei vile pe carosabil
În același cartier a fost înregistrată și o situație aberantă: proprietarul uneia din vile a închis strada, construind pe carosabil un gard ce împrejmuia terenul pe care el îl cedase pentru stradă.
„Proprietarul unei locuințe închisese partea lui de stradă, teren pe care îl cumpărase. Cei de la ISU au mers la proprietarul respectiv și i-au spus să scoată gardul de pe carosabil, pentru că prin acea zonă abia mai puteai trece cu bicicleta, nici vorbă să intri cu autoutilitara de pompieri. Dreptatea era undeva la mijloc. Omul plătise, era proprietar. Trebuia ca un plan urbanistic să-i spună că aici e stradă, iar terenul lui este de aici până acolo”.