Mesaje puternice de Ziua Culturii Naționale: Aurel Pop, Natalia Intotero, Daniel David

România sărbătorește, azi, Ziua Culturii Naționale: 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Cu această ocazie are loc o sesiune festivă organizată de Academia Română în parteneriat cu Ministerul Culturii, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Institutul de Istorie și Teorie Literară ‘G. Călinescu’ şi Biblioteca Academiei Române.

Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române a vorbit despre poezia lui Mihai Eminescu subliniind faptul ca peste veacuri, aceasta rămâne actuală. Nu moare niciodată.

Ioan Aurel Pop

„Vă rog să vă uitați la cei care îl critică pe Eminescu în general, sunt jalnici epigoni. Rămâne valabilă prevestirea lui George Călinescu, cel mai mare biograf al lui Eminescu, citez: „ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer îndepărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire au unui crin de tăria parfumurilor sale”.  Iată de ce, dragii mei, sărbătorim cultura națională la 15 ianuarie, de ziua nașterii lui Eminescu”.

07:46 • Educație

Ministrul Educației, propunere controversată. Vrea să interzică o practică veche în școli

20:52, 13.01.2025 • ACTUALITATE

Daniel David: Profesorii, evaluați și plătiți. Da meditațiilor legale!

Ministra Culturii, Natalia Intotero a amintit aniversările si comemorările marilor personalități ale culturii române în 2025: compozitorul Gheorghe Dima, muzicianul Marin Constantin, poetul Ion Barbu, Lucian Blaga, 150 de ani de la nașterea Reginei Maria României, etc.

Natalia Intotero Ziua Culturii Naționale 2025

În anul 2010, la inițiativa Academiei Române, sărbătorim Ziua Culturii Naționale, o dată cu semnificație profundă, fiind ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, poetul nostru național și un simbol cultural de neprețuit. Anul acesta marcăm 175 de ani de la nașterea celui mai îndrăgit poet român, Mihai Eminescu.

Ziua Culturii Naționale ne oferă în fiecare an ocazia de a reflecta asupra moștenirii pe care înaintașii noștri ne-au lăsat-o și asupra modului în care o putem valorifica și transmite generațiilor viitoare. În acest spirit, anul 2025 este unul de o semnificație aparte, un an în care aniversările, comemorările marilor personalități ale culturii române ne îndeamnă să ne amintim cu respect de contribuțiile lor, care reprezintă repere importante pentru cultura noastră națională.

Astfel, nu putem să nu ne amintim că în acest an comemorăm 100 de ani de la moartea compozitorului, dirijorului și pedagogului Gheorghe Dima, cel care, prin dedicarea sa, a modelat viitorul muzicii clasice românești.

Tot în anul 2025 celebrăm 100 de ani de la nașterea mare lui muzician Marin Constantin, fondatorului Corului Național de Cameră Madrigal. Grație viziunii și talentului său, acest scor a devenit un ambasador cultural al României, recunoscut și a apreciat pe plan național și internațional.

Ne amintim, de asemenea, de marii noștri poeți și scriitori.

Aniversăm 140 de ani de la nașterea poetului Ion Barbu, care a îmbinat știința, cu arta, oferindu-ne o operă poetică de o valoare inestimabilă. Celebrăm 130 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga, poet și filozof și diplomat, ale cărui idei și creații continuă să inspire generații întregi.

Comemoram 70 de ani de la moartea poetului George Bacovia, maestru al simbolismului românesc, care a surprins complexitatea sufletului uman prin versurile sale. Aniversăm 150 de ani de la nașterea lui Ștefan Octavian Iosif, poet și traducător de excepție, care a contribuit la apropierea literaturii universale de cititorii români.

Anul acesta marchează și centenarul trecerii în neființă a marea lui povestitor, Al. Ioan Slavici, cel care ne-a dăruit povești nemuritoare despre viața și valorile rurale românești.

Totodată, celebrăm 150 de ani de la nașterea Reginei Maria României, un simbol al diplomației culturale și al artei, ale cărei memorii și contribuții artistice continuă să fie o sursă de inspirație.

Ca ministru al culturii, îmi revine misiunea de a sprijini măsuri și inițiative prin care să protejăm, să promovăm și să susținem cultura în toate formele sale. În fața provocărilor contemporane, cultura devine un instrument esențial pentru coeziune socială și dezvoltare. Ziua Culturii Naționale este, înainte de toate, un prilej de a ne uni forțele pentru a susține cultura în toate formele ei”, a încheiat ministra Culturii.

Ministrul Educației, Daniel David, prezent la eveniment a punctat că gândind-se la cultură, se gândește la un ansamblu de valori, norme, practici asociate acestora, pe care le putem analiza la nivel personal.

Daniel David Ziua Culturii Naționale 2025

Vorbim de cultura personală, putem analiza la nivelul unor grupuri, la nivel de minorități sau la nivel național. De asemenea, când vorbești de cultură și vorbești de valori îți vin în minte diverse idei. Valorile pot să fie estetice, valorile pot să fie etice. Ne putem referi la valori de adevăr, dar cu siguranță atunci când ajungem la nivelul culturii naționale, acolo încercăm să reflectăm cele mai valoroase contribuții culturale ale românilor.

Cultura noastră națională, așa cum o văd eu, a început în primul rând într-o formulă mai degrabă literal artistică, deci pe o componentă foarte puternică, estetică, iar apoi s-a dezvoltat în zona de știință, aducând și valoarea de adevăr ca un rol foarte important.

Ministrul Daniel David a evidențiat faptul că pentru noi, cultura națională are o legătură fundamentală cu educația exemplificând, practica Universității Românești din Cluj, înființate în 1919.

În primul rând, oamenii care generează cultura națională sunt oameni formați prin educație. Vorbim de artiști, vorbim de oameni de litere, vorbim de oameni de știință ș.a.m.d. Doi, cultura națională trebuie să fie diseminată, trebuie să ajungă în societate, trebuie să ajungă la oameni.

Eu am în minte, practica Universității românești din Cluj în care marii profesori ai universității înființate în 1919 au mers prin orașele și satele Transilvaniei, ducând lumina cunoașterii într-un moment când acest lucru era foarte important.

„Cred că ne aflăm într-o situație similară”, a mai spus ministrul Educației, adăugând: „Pentru a nu deveni o rezervație academică, trebuie să ieșim în spațiul public și să ducem din nou lumina cunoașterii în zone în care a început să reapară întunericul și obscurantismul”.

Este foarte important să ne reasumăm iluminismul modern, fiindcă altfel suntem îngroziți de lucrurile care se nasc în jurul nostru împotriva științei și împotriva civilizației. Iar a 3-a direcție, este foarte important să ne deschidem ușile, să ne deschidem ușile universităților, să deschidem ușa Academiei Române.

Cred că acesta trebuie să fie mesajul nostru de cu ocazia Zilei Naționale. Cultura națională reflectă lucrurile cele mai valoroase pe care românii le produc în zona culturală. Dar în același timp, cultura națională va fi cu adevărat națională, dacă o știm, să o ducem la fiecare.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, a semnalat că in contextul incertitudinilor pe care le trăim, a provocărilor tot mai stringente, consolidarea oamenilor de știință, a mediului academic este o chemare a timpului.

Ion Tighineanu pres. Academia R. Moldova

Pe 12/11/2024 Academia Română și Academie de Știința Moldovei, în parteneriat cu academiile de ramură din România, printre care Academia de Științe Medicale, de Științe Juridice, Academia de Științe Tehnice și a Academia de Științe Agricole și Silvice au lansat de Centenarul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare durabilă în întregul spațiul românesc la scară globală. Pentru a reuși în secolul 21 este nevoie de o abordare multe-disciplinară, de diverse domenii, de implicarea factorilor de decizie și a societății civile. Cred că academiile, prin secțiile și filialele lor pot oferi societății acele platforme de interacțiune ce ar facilita realizare proiectelor inter-disciplinare cu impact național.