Metodele prin care capitalele europene își extind spațiul verde în timp ce noi îl betonăm

În vreme ce Bucureștiul și majoritatea orașelor din România își ocupă imobiliar zone tot mai mari din spațiul verde, capitalele europene procedează exact invers: Parisul, Madridul sau Budapesta au găsit soluții pentru a spori cu zeci de hectare zonele de grădini sau chiar parcuri publice.

Pe 21 septembrie 2020, cu o săptămână înaintea alegerilor locale, primarul Gabriela Firea semna autorizația de construcție pentru ridicarea unor blocuri în curtea palatului Filipescu, de pe aleea Modrogan nr. 1A.

Dezvoltatorul imobiliar obținuse un plan de urbanism zonal (PUZ) prin care se modificau indicatorii urbanistici: regimul de înălțime de la 13m la 17m, POT (procentul de ocupare a terenului) de la 40% la 48%, CUT (coeficientul de utilizare a terenului de la 1,8 la 2.16 iar retragerile laterale de la 3 m la 6m.

În planul de urbanism anterior, suprafața făcea partea din zona protejată 48, parcelarea Filipescu, conform căreia terenul constituie o secțiune mai mare de spațiu verde amenajat.

În iulie 2022, Curtea de Apel București a suspendat autorizația. Clădirea este deja ridicată, la roșu.

„A pune blocuri acolo e ilegal, pentru ca e spațiu verde. Agenția de Protecția Mediului Bucuresti a avizat PUZ și autorizația, fără să vadă ca e spațiu verde. Direcția pentru cultură a dat aviz. Administrația Firea a dat AC cu 6 zile inainte de alegerile locale”, a declarat la acel moment Nicușor Dan.

Bătălia pentru PUZ-uri

Începând cu 1 martie 2021, Consiliul General al Municipiului București a decis suspendarea celor 5 PUZ-uri de sector pentru o durată de 12 luni de zile.

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a infirmat luni speculațiile potrivit cărora nu se va mai construi în București câtă vreme sunt suspendate planurile de urbanism zonal de la sectoare.

„Pentru a risipi confuziile și a combate diverse dezinformări în contextul deciziei CGMB de suspendare a aplicării PUZ-urilor pentru următoarele 12 luni, vreau să precizez două lucruri:

Mai întâi, e fals că nu se va mai construi deloc în București. Se poate construi în continuare, dar pe baza Planului Urbanistic General, un document echilibrat (și care urmează să fie actualizat), ce ține cont atât de nevoia de spațiu verde, cât și de dezvoltarea urbană firească pentru o capitală europeană.

În al doilea rând, e fals că se opresc construcțiile în derulare sau că se sistează construcțiile deja aprobate. Orice proiecte care se află în derulare continuă, inclusiv cele pentru ridicarea de blocuri de locuințe, astfel încât cei care au plătit deja avansuri pentru achiziția de apartamente nu vor pierde banii”, a explicat la acel moment primarul general Nicușor Dan.

Contraofensiva dezvoltatorilor

Săptămâna trecută, Bucharest Real Estate Club (BREC), cea mai mare organizație a pieței de real estate, saluta decizia Tribunalului București de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 și 4

„Este un prim pas spre deblocarea unei situații create în mod artificial, prin care Capitalei i se restituie dreptul la dezvoltare.

Bucureștiul are nevoie de reglementări clare și previzibile în domeniul urbanismului. Este inadmisibil ca o capitală europeană, în secolul 21, să nu aibă o reglementare de urbanism coerentă, acceptată de toți actorii”, transmiteau reprezentanții BREC.

Soluția verde a Parisului

În vreme ce micul Paris pierde, an de an, din spațiul verde, capitala Franței reușește să câștige. Câteva cifre sunt edificatoare pentru ce s-a întâmplat în ultimele două decenii:

– 23% din regiunea Parisului să fie plantată cu vegetație;

– 62 de hectare de noi spații verzi au fost deschise publicului la Paris din 2001;

– 47.000 m² de acoperișuri plantate cu vegetație pe clădirile municipale (inventar 2012);

– Peste 100.000 de copaciplantați în Parisul propriu-zis (excluzând pădurile);

Conform energy-cities.eu, din 2007, programul de ecologizare a Parisului a fost unul dintre punctele principale ale strategiei de adaptare a Planului Climatic de la Paris, care are ca scop pregătirea orașului pentru schimbările climatice și resursele în scădere.

Plantarea la Paris poate lua mai multe forme: parcuri și grădini publice (peste 500), păduri, 20 de cimitire, grădini comune (aproape 90), grădini private, bulevarde mărginite de copaci și străzi plantate cu iarbă, pasarelă verde creată pe „petite ceinture” – fostă linie de cale ferată, grădini de ploaie, vegetație integrată în clădiri, etc.

Soluția verde a Madridului

În cadrul „Planului strategic de zone verzi, arbori și biodiversitate al orașului Madrid”, parcurile orașului vor fi extinse, vor fi create 22 de noi grădini urbane, terenurile virane vor fi transformate în grădini comunitare și vor fi plantați copaci. de-a lungul malurilor râului Manzanares și de-a lungul străzilor din centrul Madridului.

Pe clădiri vor fi plantate acoperișuri verzi, iar paturi de plante vor fi așezate pe pătrate pavate pentru a absorbi apa de ploaie. Va exista chiar și o școală de „grădina urbană” finanțată de oraș, la care locuitorii vor putea participa.

Pentru că poluarea aerului din Madrid depășește adesea limitele acceptate în UE, în special pentru oxidul de azot, autoritățile și-au stabilit un obiectiv ambițios de a reduce nivelul de oxid de azot cu 23% în 2020, conform www.litterbins.co.uk. În acest scop, au interzis toate mașinile diesel din centrul orașului. Existau deja interdicții în unele părți ale orașului pentru vehiculele nerezidente, dar asta merge mult mai departe. Intenția este atât de a reduce poluarea aerului, cât și de a face orașul mai prietenos pentru pietoni. Orașul spune că vrea să pună „oamenii, mai degrabă decât motorul cu ardere internă, în centrul politicii de transport”.

Există planuri de a transforma 58.000 de metri pătrați de carosabil în alei pietonale, precum și de a introduce mai multe benzi pentru bicicliști.

Soluția verde din Budapesta

Nu trebuie să privim până la Paris ori Madrid dacă vrem să vedem soluții verzi. Budapesta implementează deja mai multe proiecte eco. Unul dintre ele este crearea așa-numitelor „parcuri de buzunar”, înființate deja în primul cartier al orașului.

Clădirile de apartamente din centrul Budapestei au de obicei grădini interioare comune, adesea acoperite cu beton. Îndepărtarea învelișului de beton pentru a înființa mici „parcuri de buzunar” poate îmbunătăți reținerea apei și microclimatul zonei.

În plus, poate oferi oportunități pentru grădinărit, sau chiar pentru producția de alimente la scară mică. Parcurile de buzunar sunt esențiale în creșterea cantității de zone verzi din cartierele care au spațiu limitat pentru o astfel de dezvoltare.

Grădinile comunitare au un efect similar în creșterea spațiului verde din oraș. Grădinile comunitare precum Grundkert, Kerhtatár și Lecsó au determinat dezvoltarea de noi grădini în Budapesta. Numărul grădinilor comunitare a crescut acum de la 3 la 17 în ultimii cinci ani.

Budapesta investește și în zonele de tranziție și pe malul râului pentru a întineri parcurile orașului. A făcut acest lucru în parcul Nehru din raionul IX, și prin înființarea de zone de agrement în aer liber, în raionul XX.

În cele din urmă, s-a pus un accent puternic pe conservarea zonei suburbane, a pădurilor de la periferia orașului și a zonelor verzi existente. Acest lucru se poate observa în revitalizarea pârâului Szilas din raionul XVI, revitalizarea pârâului Rákos și gestionarea continuă a zonelor împădurite de către Parcul Național Duna-Ipoly și alte organisme forestiere.