Metroul de Otopeni surpă case și distruge vieți. Drama neștiută a locuitorilor dintr-un cartier din București

Începerea lucrărilor la metroul care duce spre aeroportul Otopeni a bulversat viața unei mici comunități urbane din nordul Capitalei. Locuitorii de pe străzile Mircești, Carpați și Caransebeș, din zona Pod CFR Constanța, oameni în marea lor parte ajunși la o vârstă venerabilă, trăiesc din luna august o adevărată dramă. Văd zilnic cum casele lor interbelice se surpă, deși acestea au trecut cu brio peste bornele critice, cutremurele din 1940 și 1977, și sunt expuși în mod constant la noxe și poluare fonică, deoarece traficul a fost deviat de pe bulevardele principale pe respectivele străzi, care nu sunt artere rutiere și care nu suportă tonaj mare.

Oamenii locului au făcut petiții către instituții, către constructori, către beneficiar și sunt tratați cu sictir, trimiși de la unul la altul. Ușile li se închid în nas, iar viața lor, dintr-un colț liniștit al Bucureștiului, a devenit un „iad”. Sunt victimele unei complicități dezarmante.

Asociația de locatari susține că a făcut întâmpinări către Ministerul Transporturilor, către Metrorex, beneficiarul lucrării, către Supervizor, o asociere de firme și persoane fizice, către constructorii turci Alsim Alarko și Makyol, către Primăria Capitalei a lui Nicușor Dan, către Inspectoratul de Stat în Construcții, către Primăria Sectorului 1, cât timp primar a fost Clotilde Armand, către IGSU, instituția condusă de Raed Arafat iar răspunsurile au fost aproape trase la indigo: „Înțelegem situația, dar e vorba de o lucrare de anvergură și de care vă veți bucura la final și dumneavoastră!” „Sigur, dacă vom mai avea casele întregi” este răspunsul amar al celor de pe Mircești, Carpați și Caransebeș.

Răspuns în batjocură de la Metrorex

De exemplu, Mariana Miclăuș, directorul general al Metrorex,  a făcut apel la intelegerea comunității, pentru că și aceasta va beneficia de metrou. ”  Magistrala 6 de metrou, ca orice proiect major, se realizează prin efortul comun al instituțiilor statului și al comunității. În cele din urmă, beneficiarii acestui proiect veți fi dumneavoastră, cetățenii. Vă mulțumim pentru înțelegerea de care dați dovadă și care este un suport real pentru acest proiect!” a sunat răspunsul doamnei Miclăuș la interpelarea locuitorilor cu privire la lucrările ce au demarat în august.

Corpul de Control al primului-ministru a răspuns la petiția locutilor și a spus că va analiza situația. Încă o face, în timp ce crăpăturile caselor se măresc, și altele noi apar.

În această complicitate instituțională a intrat și Poliția Rutieră, care, în loc să blocheze traficul pe timpul nopții, închide ochii. Locuitorii zonei au filmări și dovezi care arată indolența polițiștilor. Aceștia spun că au aplicat 14 sancțiuni două săptămâni deși pe cele trei străzi circulă zeci de mii de mașini.

Poliția Rutieră susține însă că nu poate să monitorizeze non-stop traficul pentru că nu are oameni.

În autorizația de construcție se scrie negru pe alb că Antreprenorul, adică Alsim Alarko și Makyol, trebuie să respecte siguranția circulației în zona lucrărilor și să respecte condițiile impus de utilizarea și protejarea domeniului public, precum și de protecție a mediului.

Consecința? Casele stau să cadă!

Disperarea locuitorilor a ajuns la cote alarmante. S-a ieșit în stradă încă august, și o fac și în continuare, în ciuda faptului că, spun ei, poliția îi amenință cu amenzile pentru că blochează traficul.

Restricția de noapte, între orele 22:00 și 06:00, precum și limita de tonaj de 3,5 tone nu sunt respectate de nimeni, ceea ce evidențiază incapacitatea autorităților de a implementa măsurile dispuse. Totul se transformă într-un haos din care oamenii își pierd atât casele, cât și sănătatea psihică și fizică.

Proiectanții Metrorex nu au luat în calcul (o gravă omisiune tehnică!) analizarea zonei de deviere a traficului, care afectează un întreg cartier. Această zonă de deviere este o consecință directă a lucrărilor, iar condițiile contractului nu sunt respectate. La numeroasele noastre notificări și la probele evidente, autoritățile nu se autosesizează, ignoră pericolul și continuă lucrările.

De câteva săptămâni, șantierul a fost sistat din motive necunoscute. Astfel, zilele și săptămânile trec, traficul infernal continuă să își facă de cap, iar micile cutremure provocate de mașinile de tonaj vor continua o perioadă lungă de acum înainte. Casele, dar și carosabilul, se vor umple de crăpături care se vor lărgi pe zi ce trece.  ”Proprietățile sunt în pericol! Opriți nenorocirea avizării de deviere! Opriți-vă să ne ignorați!” sună strigătul de disperare al locuitorilor. Până acum, nimeni nu le-a dat vreun răspuns satisfăcător.

Cetățenii de pe cele trei străzi au reușit o mică izbândă duminica trecută, în ziua alegerilor, când au reușit să stea de vorbă cu primarul Nicușor Dan în fața școlii unde acesta a votat. ”Ne-a ascultat, am reușit să îi dăm documentele, și se parte că a fost foarte atent la ce i-am spus. A dat de înțeles că există o problemă cu unii dintre subalternii săi, care semnează fără ca el să știe”, ne-a spus unul dintre cei care suferă din cauza devierii.

Responsabilitatea autorităților și a Metrorex

Toate aspectele legate de autorizații și de modalitățile de execuție, inclusiv lucrările provizorii, precum devierea traficului, trebuie să fie procesate de firmele turcești Alsim Alarko și Makyol, care trebuie să le prezinte spre aprobare și control Supervizorului (Asocierea Padeco Co. LTD – Oriental Consultants Global Co. LTD – Metroul S.A. Project Manager Hiroaki Tomita – Magdalena Teodorescu – Chris Retter), care este nimeni altul decât organul de control desemnat de Beneficiar.

Prin urmare, Beneficiarul (Metrorex) este responsabil pentru ceea ce se întâmplă la fața locului, fiind informat de către Supervizor, cel care are controlul operațional asupra Antreprenorului. În acest sens, Beneficiarul nu poate delega altor autorități ceea ce este de competența acestuia, adică aplicarea la timp a clauzelor contractuale. Beneficiarul are, de asemenea, competența de a sancționa Antreprenorul și de a suspenda lucrările în caz de nereguli, precum și de a dispune toate studiile și măsurile de protecție prevăzute pentru bunurile imobile și persoanele care pot fi afectate de realizarea acestor lucrări.

Padeco, având calitatea pe care o deține, ar putea dispune noi măsuri ca răspuns la cele semnalate de populația afectată. Cu toate acestea, continuă să manifeste indiferență și să ignore situația, persistând în aplicarea unei „scheme” ilegale, avizate cu superficialitate.

Nereguli în execuția lucrărilor și impactul asupra comunității

Locuitorii zonei susțin că au fost emise avize și autorizații pentru a se proceda la execuția lucrărilor, care sunt viciate de nereguli, în special în ceea ce privește protecția bunurilor și a persoanelor ca urmare a lucrărilor temporare de deviere a traficului.

„Deși Antreprenorul avea obligația contractuală, acesta NU a efectuat studiile pregătitoare pentru planificarea devierilor de trafic, nu a efectuat sondaje/analize privind starea actuală (inițială) a imobilelor care urmau să fie afectate de fluxul de trafic deviat (tip autostradă, așa cum se prezintă acum), de fapt nefiind efectuată estimarea și sondajul REAL al traficului de pe bulevardele principale care urma să fie deviat și nu s-a luat în considerare capacitatea portantă reală a drumurilor pe care au propus această deviere. Străzile Carpați, Mircești, Caransebeș sunt în realitate niște străduțe (drumuri urbane), NU SUNT DRUMURI DE TRAFIC INTENS și, prin urmare, s-a subestimat volumul/cantitatea de trafic deviat, creându-se riscuri pentru infrastructuri și pentru structurile de construcție care se află pe stradă și care deja prezintă semne de deteriorare.

Nu s-au evaluat toate posibilitățile de deviere a traficului, de exemplu prin folosirea mai intensă a străzilor încadrate ca ARTERE SECUNDARE, prezente în zonă (Jiului, Pajura, Poligrafiei, altele). Nu a fost implementat un sistem eficient de control al traficului, prin punerea la dispoziție de oameni și mijloace pentru limitarea acestuia și evitarea circulației vehiculelor grele pe aceste drumuri urbane pentru riverani (cum ar fi strada Mircești), construite pentru circulații reduse de vehicule și cu tonaj mic. Antreprenorul nu a pus la dispoziție mijloace de monitorizare a efectelor pe care traficul deviat le provoacă atât asupra clădirilor, cât și asupra persoanelor situate pe frontul de drum; nu a justificat metodele de deviere a traficului cu date și memorii tehnice și, mai presus de toate, nu a efectuat o anchetă/analiză a stării inițiale a structurilor (inclusiv a clădirilor private) și a infrastructurilor prezente pe străzile afectate de devierea traficului”, susțin reprezentanții locuitorilor de pe străzile Mircești, Carpați și Caransebeș.

Lipsa controlului și neglijența autorităților

Toate aceste lipsuri în aplicarea clauzelor contractuale menționate anterior sunt cuplate cu lipsa controlului de către Supervizor, iar nu rezultă de nicăieri că acesta ar fi solicitat aplicarea măsurilor cuprinse în contract, în condițiile în care organele responsabile cu emiterea avizelor (PMB București – Comisia Tehnică de Trafic) confirmă prezentarea doar a unui simplu plan (plan avizat spre neschimbare), care cuprinde doar indicatoarele care urmează să fie aplicate pe străzile supuse acestei devieri, fără niciun memoriu tehnic atașat.

Aspectul a fost confirmat în scris de către PMB, care a menționat că nu dețin alte documente tehnice în afară de acel plan și că nu există nicio Anexă 2 atașată la depunerea documentației, așa cum apare în cererea inițială, și cum, normal și legal, ar fi trebuit să existe un întreg documentar tehnic atașat schiței.

Responsabilitatea Metrorex și impactul asupra comunității

„Neglijența în impunerea clauzelor contractuale către Antreprenor intră în responsabilitatea deplină a Beneficiarului, acesta fiind destinatarul lucrărilor și cel direct interesat să se asigure că acestea sunt realizate conform tuturor reglementărilor în vigoare, inclusiv în materie de protecție și salvaguardarea publică și privată nevătămată, aceasta din urmă referindu-se deci la bunurile și persoanele implicate în fazele operative de execuție a lucrărilor”, mai spun reprezentanții locatarilor.

Chiar dacă lucrarea constituie „interes strategic național”, acest lucru NU autorizează deloc „autorizarea” unor proceduri care pun în pericol proprietatea privată și sănătatea cetățenilor. Nicio lege nu autorizează această metodă superficială prin care se desfășoară și se controlează lucrările de execuție și mai ales modalitatea de a primi aceste avizări de deviere trafic obținute pe o manieră total neprofesională „pe repede înainte“, aplicând strategia de a da răspunsuri populației afectate și revoltate prin metode de tras de timp, răspunsuri în care nu se răspunde concret la obiectul petiției, ci în bătaie de joc, pentru a trece timpul și a trimite un răspuns oarecare. Astfel, la terminarea lucrărilor, diversele asocieri vor dispărea, iar problemele noastre grave vor rămâne îngropate.

Cine sunt constructorii

Firmele Alsim Alarko și Makyol au avut au lucrări importante în România. Alsim Alarko a reușit să se facă remarcată pe două dintre loturile de pe Autostrada A0, Centura Capitalei, pe care le-a pus în circulație după aproape un an de întârziere. Makyol construiește autostrada Sibiu-Făgăraș. Se spune că această firmă este protejată de regimul Erdogan din Turcia. Sediul din București al Antreprenorului se află într-un bloc din Pipera. În același bloc se află și Supervizorul, ceea ce ridică semne de întrebare despre calitatea lucrării la Magistrala 6 de metrou.

Date relevante

• În data de 08/03/2022 a fost semnat contractul nr. 32 pentru Proiectare și execuție aferent obiectivului de investiție “Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6. 1 Mai-Otopeni). Proiectarea și executarea structurii de rezistență, stații, galerii și tuneluri. Lotul 1 – 1 Mai-Tokyo”, între Metrorex S.A., în calitate de Beneficiar, și Asocierea Alsim Alarko Sanayi Tesisleri Ve Ticaret A.S. MAKYOL Insaat Sanayi Turizm VE Ticaret A.S., în calitate de Antreprenor;
• În data de 13/12/2023, în urma unei cereri din partea Beneficiarului, a fost emisă de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Autorizația de Construire nr. 80 din 13/12/2023 pentru executarea lucrărilor de construire pentru “Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6. 1 Mai-Otopeni). Proiectare și execuție structură de rezistență, stații, galerii și tuneluri. Lotul 1 – 1 Mai-Tokyo”, unde Beneficiarul a fost identificat drept responsabil direct, împreună cu firma executantă (Antreprenor), pentru aplicarea corectă a contractului privind lucrările executate, a tuturor avizelor, acordurilor și a condițiilor prevăzute în acesta;
• În data de 10/01/2024, Antreprenorul a solicitat Avizul de Deviere Provizorie a Traficului pentru Ob.01 – Galeria de legătură 1 Mai, aviz adresat către PMB – Direcția Transporturi – Comisia Tehnică de Circulație, pentru începerea în regim de urgență a lucrărilor de la Ob.01 – Galeria de legătură 1 Mai, așa cum a fost anexată documentația cu privire la devierea de trafic necesară, denumită Anexa 2;
• În data de 03/07/2024, a fost emis de către PMB – Direcția Transporturi – Comisia Tehnică de Circulație avizul din punct de vedere tehnic al circulației rutiere și pietonale și a fost avizat, spre neschimbare, planul “Plan de deviere trafic Faza – 1”, care afectează zona străzilor “Strada Carpați – Strada Mircești – Strada Caransebeș cu ieșire în Calea Griviței”;
• Ca urmare a punerii în aplicare, în data de 24/08/2024, a acestui aviz de deviere catastrofal și a situației infernale de pe teren privind strada Mircești, s-a solicitat de către întreaga comunitate revoltată care locuiește în zonă o audiență la Comisia Tehnică de Circulație – Direcția Transporturi – PMB pe data de 29/08/2024.
  În urma audienței din data de 29/08/2024, Comisia menționată mai sus emite restricții ulterioare și suplimentare față de cele prevăzute în precedentul aviz emis pe data de 03/07/2024, privind:
• interzicerea circulației rutiere (cu excepția mijloacelor de transport în comun) pe strada Mircești, sector 1 – București, între orele 22.00 – 6.00;
• presemnalizarea rutelor de ocolire pe Bd. Bucureștii Noi și Șos. Chitilei;
• desfacerea dispozitivelor din cauciuc pentru limitarea vitezei pe strada Mircești;
  și dispune ca aceste măsuri să fie implementate prin grija Constructorului (Antreprenor).

Având în vedere că toate aceste documentații constituie parte integrantă din Contractul nr. 32 din 08/03/2022 între Beneficiar și Antreprenor și, mai exact, următoarele anexe din contract, respectiv Condiții Specifice; Condiții Generale; Cerințele Beneficiarului, Propunerea de deviere de trafic pentru Ob.01 – Galeria 1 Mai, întocmită de Antreprenor și aprobată de Comisia Tehnică de Circulație – Direcția Transporturi din cadrul PMB, denumită Anexa 2, NU A RESPECTAT CLAUZA 24.1 cuprinsă în “Condiții specifice”, ce face parte integrantă din contract, deoarece această clauză prevedea că: “Antreprenorul trebuie să obțină avizul autorităților și instituțiilor în cauză privind propunerea de organizare de șantier, devierea de trafic în funcție de etapizarea lucrărilor. Aceste elemente vor fi cuprinse în Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor ce va sta la baza obținerii Autorizației de Construire”.

Antreprenorul trebuia să efectueze studii specifice pentru devierile de trafic, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și, în special, cu respectarea conținutului paragrafului 4.4.2 Refacerea drumurilor publice și trotuarelor din Capitolul 1: Cerințele Beneficiarului – Secțiunea D: Cerințe de execuție, din Caietul de Sarcini, ÎNAINTE CA MINISTERUL TRANSPORTURILOR SĂ EMITĂ AUTORIZAȚIA DE CONSTRUIRE. Astfel, în modul în care s-a operat, Ministerului Transporturilor nu i s-a adus la cunoștință nimic, nici despre studiile efectuate, nici despre avizele obținute. Toate aceste clauze, care trebuiau să facă parte din documentația privind emiterea autorizației de construire, constituie o încălcare gravă a contractului și a clauzelor cuprinse în autorizația emisă (NU au fost incluse / au fost evitate, acest lucru demonstrând o gravă încălcare a obligațiilor contractuale).

În mod special, la paragraful 4.4.2 Refacerea drumurilor publice și trotuarelor din Capitolul 1: Cerințele Beneficiarului – Secțiunea D: Cerințe de execuție, din Caietul de Sarcini, se precizează că “drumurile, trotuarele, infrastructura/suprastructura transportului public de suprafață și alte elemente afectate de măsurile provizorii de trafic și control al acestuia vor fi refăcute și readuse la starea în care se aflau înainte de începerea lucrărilor sau în cea permisă de Supervizor, imediat după finalizarea lucrărilor”. Aceasta înseamnă că Supervizorul și, prin el, Beneficiarul, trebuia, înainte de începerea oricărei etape a lucrărilor, INCLUSIV DEVIEREA TRAFICULUI, să aibă o expertiză tehnică care să conțină detaliile inițiale ale structurilor și infrastructurilor stradale și ale proprietăților învecinate cu drumul public, cu date clare, fotografii datate și o descriere a modului în care se aflau înainte de începerea devierii traficului. De asemenea, trebuia să realizeze monitorizarea a ceea ce “se întâmplă” în perioada de tranziție și, mai ales, în faza finală.

În plus, conform prevederilor din Caietul de Sarcini – Capitolul 1: Cerințele Beneficiarului – Secțiunea B: Cerințe Funcționale, rezultă că “Antreprenorul va fi responsabil pentru obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților ce au legătură cu proiectarea și execuția lucrărilor și va furniza documentele necesare pentru obținerea autorizației de construire (paragraful 2.4)”. Mai mult, antreprenorul are sarcinile următoare: “realizarea de studii, măsurători cu aparate de măsurat și control, tratarea solului, monitorizarea terenului și a clădirilor, analiza de risc, prognozarea gradului de tasare, adoptarea unor măsuri preventive și de remediere (paragraful 3.19)”, iar la paragraful 10 – Managementul Traficului, se precizează că “Antreprenorul va realiza lucrările astfel încât să afecteze cât mai puțin desfășurarea traficului rutier și pietonal. Acesta va elabora un plan de management al traficului, bazat pe metoda sa proprie de construcție, în coordonare cu Supervizorul și autoritățile competente, inclusiv comisia de trafic, respectând toate cerințele prevăzute în avize pentru zonele cu regim special”.