Metroul din Cluj, scos din PNRR. Câciu, despre absorbția fondurilor europene: Anul acesta se va încheia cu 10% absorbţie

Proiectul metroului din Cluj va fi exclus din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă autoritățile au identificat alte surse de finanțare pentru a continua lucrările. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că fondurile necesare vor fi asigurate prin Programul de Transport și prin emisiuni de obligațiuni „verzi” ale statului român, menite să sprijine proiectele de transport ecologic.

În cadrul conferinței „Banking Forum”, organizată de Financial Intelligence, ministrul a explicat că, deși metroul de la Cluj nu va mai beneficia de finanțare prin PNRR, investiția va continua cu fonduri atrase din alte surse. El a subliniat că pentru acest proiect a fost deja stabilită o nouă linie de finanțare, incluzând fonduri nerambursabile și emisiuni de obligațiuni destinate transportului verde.

08:10, 02.09.2024 • ACTUALITATE

Încep lucrările la metroul din Cluj: ”Cârtițele” sosesc în octombrie

13:16, 24.08.2024 • Transporturi

Suspendarea finanțării metroului din Cluj-Napoca: Eroarea unui funcționar amenință proiectul

Astfel, suma de aproximativ 300 de milioane de euro, care era inițial alocată din PNRR, va fi redirecționată către alte proiecte de infrastructură deja în derulare și care au nevoie de finanțare suplimentară.

Câciu a menționat, de asemenea, că în această săptămână se așteaptă o comunicare oficială cu privire la o plată parțială din partea Comisiei Europene, în cadrul celei de-a treia cereri de plată. Ministrul a explicat că România are o lună la dispoziție pentru a răspunde observațiilor Comisiei, urmând ca decizia finală și plata să fie stabilite până la sfârșitul lunii noiembrie.

În acest context, el a evidențiat că există trei reforme care nu au fost încă îndeplinite conform așteptărilor Comisiei Europene, două dintre ele fiind legate de guvernanța corporativă și numirile în consiliile de administrație ale companiilor din energie. Totodată, a subliniat importanța respectării angajamentelor legate de aceste reforme pentru a asigura absorbția fondurilor europene.

„Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înştiinţaţi că vom avea o plată parţială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile şi decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie şi plata parţială.

Am anunţat că vom avea o plată parţială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă şi privesc guvernanţa corporativă.

Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administraţie, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenţia de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.).

Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanţare. S-a găsit, de fapt, o finanţare în Programul de Transport. Va fi finanţat şi din obligaţiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli”, a afirmat Câciu la evenimentul organizat de Financial Intelligence.

Pe lângă discuțiile legate de metroul din Cluj, ministrul a oferit detalii despre gradul de absorbție a fondurilor europene în România. Până la sfârșitul anului 2024, gradul de absorbție este estimat să ajungă la 10%, iar până în 2025 acesta ar putea crește la 35%.

În prezent, România a contractat între 22 și 23 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, iar plățile către Comisia Europeană sunt în curs. Câciu a explicat că deja au fost trimise cereri de decontare în valoare de 400 de milioane de euro și că se preconizează trimiterea unei noi cereri de un miliard de euro până la sfârșitul lunii octombrie, cu alte două miliarde până la sfârșitul anului.