Mic ghid de acces în Parlamentul României

Ești nimeni cu dungulițe. Nu te pricepi la nimic concret. Ești incapabil să produci ceva util societății. Dar ai ceva ambiție. Și ai remarcat că există o categorie de cetățeni care o duc bine fără să facă mai nimic. Politicienii. Păi, gata, asta e direcția. Te faci politician. Îți punem la dispoziție acest mic ghid de acces în politică. Poate chiar și în Parlament.

Ai putea-o lua direct, la vreun partid existent. Hmm, ai lua-o de jos, de la șofer de ștab. Descarci portbagajul cu daruri din teritoriu, o scoți pe doamna ștab la cumpărături, duci/aduci copiii la/de la școală. Cu timpul înveți cum se învârte lumea. Pui deoparte informații, uneori le transmiți. Începi să fii om de-al casei. De încredere.

Ștabul te ajută să-ți deschizi o mică afacere. Dacă plătești la timp cotizațiile, afacerea ta va începe să crească. Și, la un moment dat, e posibil să fii socotit demn de a pătrunde în politică. Prinzi un moment bun, când partidul e pe val. Ștabul te pune pe liste. Consilier local, să zicem. Poate nu intri din prima. Dar, până la urmă, dacă se mai retrage vreun dinozaur, apuci și tu să te vezi pe-acolo pe unde se taie tortul. Dacă îți ții gura și nu-ți miros șosetele, devii un membru de nădejde. De aici încolo, se cheamă că ai devenit politician.

Problema e că durează.

Nu mai bine pleci să cucerești lumea de unul singur? De ce să cari sarsanale la nesfârșit? Ești isteț, pari convingător când discuți cu doamna de la farmacie geopolitică mondială. D-alea, cum e cu rușii, cum e cu chinezii. N-ai citit nici o carte dar tu le prinzi din zbor. Ai ureche muzicală și poți compune un dialog care să pară deștept, recurgând rapid la ce ai mai văzut pe la știri, ce ai mai citit pe feisbuc. Păi, nu stai rău. Dar ai nevoie de o ideologie. Ai auzit un nene la televizor care zicea de asta.

O ideologie este un sistem coerent de credințe, valori, principii și idei care formează o viziune generală asupra lumii și a modului în care aceasta ar trebui să funcționeze. Ideologiile pot influența atitudinile și comportamentele oamenilor în diverse domenii, cum ar fi politică, economie, societate și cultură.

Hmm. Viziune generală. Dar tu nu vrei să rămâi doar în zona ideilor. Tu vrei să le pui în practică. Prin politici publice, cum zicea o tanti la un miting. Înseamnă că-ți trebuie un pic mai mult. E, aia se cheamă doctrină. Na, că-ți stătea pe limbă! Doctrină. Sună greu. Sună important. Pe asta se va bizui grupul tău ca să devină partid.

O doctrină politică este un set de principii, credințe și valori care guvernează viziunea și acțiunile unei anumite ideologii politice sau a unui partid politic. Aceste principii și credințe pot defini modul în care o entitate politică își abordează poziția față de guvernare, economie, drepturi civile, relații internaționale și alte aspecte ale vieții sociale și politice.

(Doctrina politică poate oferi un cadru conceptual pentru a înțelege și aborda problemele și provocările politice contemporane. Ea poate include elemente precum:

Filozofie politică: Aceasta poate include idei despre rolul statului în societate, despre libertatea individuală, egalitatea, drepturile și responsabilitățile cetățenești

Economie politică: Aceasta se referă la concepții despre cum ar trebui să funcționeze sistemul economic și despre rolul guvernului în reglementarea și gestionarea economiei.

Relații internaționale: Aceasta implică viziuni asupra politicii externe, diplomației, comerțului internațional și cooperării internaționale.

Politici sociale: Acestea sunt politici legate de educație, sănătate, securitate socială, drepturile minorităților, egalitatea de gen și alte aspecte ale vieții sociale.

Politici de mediu: Acestea sunt politici legate de protecția mediului, conservarea resurselor naturale și abordarea schimbărilor climatice.

Exemple de doctrine politice includ liberalismul, conservatorismul, socialismul, capitalismul, comunismul, libertarianismul, ecologismul și multe altele. Fiecare doctrină politică are propriile sale principii și obiective și poate servi ca bază pentru elaborarea politicilor, pentru crearea mișcărilor politice sau pentru orientarea comportamentului și alegerilor individuale.)

Asta cu conservatorismul îți face deja cu ochiul. La câte conserve ai mâncat, ehee, e clar că ți se potrivește. Plus că, uite, zice și pe net, conservatorismul are de-a face cu tradițiile, cu păstrarea identității, cu d-astea pe care trebuie să le aperi de orice schimbare nocivă. La câteva tradiții chiar te pricepi. Mânăritul, șmecheritul, ciorditul, mâzgălitul și găinăritul, astea fac de mult timp parte din experiențele tale personale. Și mai sunt și tradiționale, când ești pe drojdie și tre’ să inventezi ceva de trăit și mâine. Mai bagi un pic de la tine și ai putea încherpeli de-o doctrină d-asta.

Chestia e că trebuie să-ți alegi o problemă majoră. Una care să frământe publicul într-o măsură care să te ajute să-i devii campion în scurt timp. Că te grăbești, n-ai timp de prostii. Trebuie să ieși în față repejor.

Te uiți în jur și observi că zarzavagiii flecăresc despre gripa asta de căcat care omoară oameni. Hmm. Și taximetristul zice că pe el nu o să-l înțepe nimeni, niciodată. Tanti aia tinerică de la bufet zice ceva de doctorii ăștia cu buzunarele pline, care nu se mai satură de bani. Păi, stai așa, frățică! Miroase deja a nemulțumire populară. Ce-ar fi să te bagi pe culoarul ăsta? Ia să vedem, s-a băgat cineva? Nimeni! Aaaa, nimeni? Nimeni nu suflă o vorbă! Fraierii ăia de la știri zic doar că tre să stai în casă și să te speli pe mâini. ‘Aidiii, bree! Îți spun ei ție ce trebuie să faci? Păi ăsta e un atac direct la libertatea ta de mișcare! Clar, e fază de comentat cu băieții.

Și uite-așa ai ajuns la prima întrunire de partid. Te pui pe discuții, la un cocârț, cu Viorel, Dorel, Aurel, Cornel și Florinel. Le explici ce-i în capul tău și, la al doilea țoi, ai deja un Birou Permanent. Vă găsiți și un nume. De exemplu, Uniunea Apucaților din România. Cofăptășia Alienaților Compulsivi Aprehensivi cade la vot, Aurel și Florinel nu înțeleg ultimul termen. Vă dregeți cu o secărică și, gata, totul se luminează. O să vă cheme Antivacciniștii Ultragiați din România. AUR! Băă, ce nume bun! Lumea o să se gândească la metalul cu același nume și o să vă prețuiască nespus.

Așa. Ce-ar mai trebui? Reprezentare de gen. Aha. Adică măcar o femeie. Bun, știe Cornel pe una, numai bună de partid. E avocată, grasă și urâtă ca limba rusă, dar are papagal și ar fi bună la hârțoage. Plus că e cât dulapul, e bună la mardeală cu jandarmii.

Acuma trebuie să vă lansați. Puteți începe într-o scară de bloc mai din centru. Băgați niște afișe scrise de mână prin oraș. Chemați la adunare tot poporul care nu vrea să-i facă injecție nenea doctorul. Chemați la luptă toți oameni care cred că Guvernul îi fură sau nu le dă destul. Mai scrieți p-acolo și ceva de Dumnezeu, că la asta mușcă toți amărâții.

Și, ce să vezi, scara de bloc se umple! Tanti grasă expune platforma noului partid, Adunătura Ugandezilor din România. În uralele asistenței, se fac liste de adeziuni. Și se încasează primele cotizații. Dorel e numit trezorier dar, te previn, o să fugă cu banii. Nu-i nimic, și-așa nu era om de partid, cazier, alea-alea.

Uite-așa, ați pornit la drum. Rămâne doar să vă bage în seamă presa. Ceea ce se va întâmpla negreșit. Fiindcă sunteți un partid interesant. Antisistem, zice una cu ochelari de la televiziunea locală Trompețica Băicoiană. Suveranist, deduce un nene pițigăiat de la Radio Freaking News Frecăței.

Cel mai important e că Viorel a venit la sediu cu un băiat foarte serios. Nu vorbește prea bine românește dar ți-a pus în brațe un plic cu niște bani. În plic, pe lângă bancnote, un bilețel scris în limba bulgărească. Sau ceva asemănător. Будь ты проклят, если не войдешь в парламент! (Te ia Dracul dacă nu intri în Parlament!) Eee, ești pe caii mari, ai deja un sponsor serios. Ești finanțat, deci ai cu ce să te arunci în bătălie. Ai resurse, îți permiți niscai reprezentare! Știi foarte bine cine ești, dar începi să te vezi cu alți ochi. Ai pornit de la o glumă dar uite că ți s-a îngroșat. Nu numai gluma, parcă și vocea. Ești lider de partid, mânca-ți-aș! Ești predestinat să schimbi lumea!

Și gata. Te-ai făcut politician. Prin forțe proprii. Prin tine însuți! Ai scăpat de griji. Te va plăti poporul român ca să freci menta, dacă ajungi în Parlament. Și vei ajunge, fiindcă, în România, votul e tare ieftin.

Fii pe pace. Nu te ia Dracul.

Acest mic ghid este o lucrare de ficțiune și orice asemănare cu persoane reale, vii sau decedate, este complet accidentală.

Pe durata elaborării acestui mic ghid nu au fost rănite organisme vii. Și dacă au fost, ne cerem scuze.