Microsoft și calculul cuantic: O descoperire majoră se lovește de o provocare neașteptată

Un fizician a pus sub semnul întrebării validitatea unui test folosit de Microsoft pentru a susține afirmația că a creat primii „qubiți topologici”, un obiectiv de lungă durată al companiei în domeniul calculului cuantic. Critica a apărut într-un moment în care speculațiile privind veridicitatea acestui anunț continuă să crească, scrie Nature.

Microsoft a făcut publică pe 19 februarie vestea despre presupusul „avans major” în crearea qubiților topologici, o realizare care ar putea duce la dezvoltarea unui computer cuantic mai rezistent la pierderea informațiilor decât alte abordări. Cu toate acestea, lipsa unui articol revizuit de colegi pentru a susține această afirmație a stârnit scepticismul în rândul cercetătorilor. Un articol în revista Nature a descris o metodă de măsurare a citirii din viitorii qubiți topologici, dar nu a oferit dovezi directe ale existenței acestora.

„În timp ce articolul din Nature a conturat abordarea noastră, acesta nu face referire la progresul realizat”, a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft într-un comunicat. Articolul a fost trimis cu aproape un an înainte de publicare și, de atunci, „au avut loc progrese semnificative”, au adăugat reprezentanții companiei. (Echipa de știri de la Nature este independentă de echipa sa editorială.)

Critica recentă, postată sub forma unui preprint, a fost lansată de Henry Legg, un fizician teoretician de la Universitatea St Andrews din Marea Britanie, care ridică îngrijorări legate de un test folosit de Microsoft pentru a căuta particule neidentificate numite Majoranas, particule quasimoleculare necesare pentru funcționarea qubiților topologici.

08:14, 05.04.2025 • Internațional

Patru planete stâncoase, mai mici decât Pământul, descoperite de NASA

19:23, 30.03.2025 • Cultură

Racul din Munţii Apuseni. Descoperire făcută de un cercetător din Bihor

Cunoscut sub denumirea de „protocolul lacunei topologice” (TGP), acest test nu a fost menționat în anunțul Microsoft din 19 februarie. Totuși, compania a indicat ulterior către echipa de știri de la Nature, și într-un comentariu online, că a creat qubiții topologici folosind TGP. „Deoarece TGP este viciat, fundamentele qubitului nu există”, spune Legg.

Chetan Nayak, un fizician teoretician care conduce echipa de calcul cuantic de la Microsoft în Redmond, Washington, susține în continuare afirmația despre qubiții topologici. „Critica poate fi rezumată astfel: Legg a construit un ‘om de paie’ al lucrării noastre și apoi l-a atacat”, a declarat Nayak.

Un test pentru Majoranas

Particulele Majoranas au fost până acum extrem de greu de detectat. Mai multe observații anunțate anterior s-au dovedit a fi doar „mimicuri” ale Majoranelor, în unele cazuri ducând chiar la retragerea unor studii.

În 2022, cercetătorii de la Microsoft au postat un preprint în care raportau că TGP ar putea identifica indirect Majoranele cu „probabilitate mare”; acest preprint a fost ulterior publicat în Physical Review B (PRB). Testul se bazează pe măsurători electronice ale unor structuri microscopice de metal ultra-rece. Dacă măsurătoarea prezintă o caracteristică specifică Majoranelor, dispozitivul „trece” testul și este considerat ca găzduind particulele elusive.

Legg și colegii săi de la Universitatea din Basel, Elveția, au raportat că acest test ar putea fi înșelat de „pozitive false”, doppelgangeri cu trăsături electronice similare Majoranelor, dar care nu posedă proprietățile utile ale acestora.

În ultima sa critică, Legg a raportat noi erori în protocol. Examinând datele din lucrarea PRB, el a observat variații mari în condițiile externe, cum ar fi intervalele de intensitate ale câmpului magnetic, atunci când au fost efectuate măsurătorile electronice. Testul a fost conceput pentru a măsura proprietățile intrinseci ale dispozitivului – și astfel pentru a determina dacă acesta conține Majorane. În schimb, Legg a descoperit că variațiile condițiilor făceau ca testul să fie un „vânt de măsură” inconsistent.

Nayak nu acceptă această critică. „Intervalele provin dintr-o scanare inițială pe care o descriem, și întotdeauna analizăm toate datele”, a declarat el.

O altă problemă semnalată de Legg este că un parametru-cheie din codul care implementează protocolul, pe care Microsoft l-a făcut public, diferă de descrierea din lucrarea PRB. Când a fost întrebat despre această problemă, Nayak a spus: „Legg susține că există o diferență între protocolul descris de noi și codul implementat. Aceasta este incorect, deci este o non-problemă.” Legg susține că Nayak a recunoscut anterior această diferență într-un e-mail și a intenționat să emite o corectare, dar și-a schimbat opinia.

Critica lui Legg este „cu siguranță validă”, afirmă Carlo Beenakker, un fizician teoretician de la Universitatea din Leiden, Olanda, deși el rămâne „entuziasmat” de obiectivul Microsoft de a crea qubiți topologici. „Am o mare respect pentru oamenii care, în esență, nu se lasă distrași de cei care spun: ‘Nu cred în asta’”, a spus Beenakker.

Anton Akhmerov, un fizician teoretician la Universitatea Tehnologică Delft din Olanda, consideră că „critica lui Legg necesită un răspuns public din partea cercetătorilor Microsoft”. Reprezentanții Microsoft au declarat că vor răspunde oficial criticii lui Legg atunci când vor fi contactați de editorii PRB.