Ministerul Economiei a publicat proiectul de Ordonanţă pentru liberalizarea promovării exportului românesc

Ministerul Economiei a publicat proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru liberalizarea promovării exportului românesc, care urmăreşte desfiinţarea actualului program de promovare a exporturilor, acesta din urmă dovedind „grave disfuncţionalităţi în urma mai multor controale interne şi semnalări ale Curţii de Conturi”.

„Proiectul legislativ urmăreşte desfiinţarea actualului program de promovare a exporturilor, care a dovedit grave disfuncţionalităţi în urma mai multor controale interne şi semnalări ale Curţii de Conturi. Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei, în baza OUG 120/2002. PPE este un instrument de subvenţii în administrarea Ministerului Economiei, cu finanţare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenţionează parţial sau total în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaţionale şi organizarea de misiuni economice. Beneficiile principale ale PPE sunt direcţionate către o minoritate, care pe deasupra este nesemnificativă pentru export”, a anunţat Ministerul Economiei.

Potrivit sursei citate, cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape trei ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei.

Bani mai mulți pentru aceleași firme

Totodată, între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari PPE participanţi la târguri a fost de 395. În acelaşi timp, numărul mediu anual de beneficiari participanţi la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan şi participanţi la diverse târguri. În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificaţi participanţii cu aceiaşi asociaţi, din acelaşi grup de societăţi, cu aceiaşi administratori sau cu adrese identice.

13:08, 20.11.2024 • ECONOMIE

România, campioană la exportul de grâu din UE în 2024

12:57, 20.11.2024 • ACTUALITATE

Start-up Nation România, în pericol: Întârzierile de plată pun antreprenorii români în dificultate

Raportat la numărul de târguri şi misiuni finanţate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăţilor care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg şi 8 firme/misiune la 8 firme/târg şi 7 firme/misiune. Aşadar, creşterea cheltuielilor PPE a avut loc fără extinderea sau chiar cu restrângerea, numărului de societăţi beneficiare de finanţare. Mai degrabă, s-a mărit finanţarea către acelaşi număr de societăţi.

Ministerul Economiei subliniază că, raportat la numărul societăţilor finanţate în anul 2019 pentru participare la târguri internaţionale, peste jumătate au fost finanţate şi în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legături prin intermediul asociaţilor/administratorilor comuni cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi.

Cheltuielile au crescut de trei ori fără extinderea serviciilor

Totodată, în 2019, numărul de firme care nu au mai beneficiat de finanţare şi anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut acelaşi tip de legături cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi.

Aşadar, deşi costurile PPE au crescut de aproape trei ori, creşterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neapărat o extindere a beneficiilor PPE către un număr semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subvenţiei medii per beneficiar, care a urcat de la 63.000 de lei în 2015 la 118.000 de lei în 2019.

„Proiectul de faţă vine pentru că este necesară o politică de promovare a exportului care să fie accesibilă tuturor potenţialilor exportatori. Una care să nu avantajeze anumiţi beneficiari în defavoarea altora. Programele care dau banii statului preferenţial afectează existenţa şi succesul unor întreprinderi în defavoarea altora”, precizează Ministerul Economiei.

Reprezentanţii Ministerului Economiei arată că noul sistem este accesibil tuturor, nu conferă avantaje doar unor firme şi, mai mult, încurajează responsabilitatea antreprenorială a deciziilor de cheltuire a banilor. Totodată, încurajează responsabilitatea deoarece costul participării la acţiuni de promovare este împărţit între firmă şi stat.