Ministerul Finanțelor blochează digitalizarea? Sistemul Forexebug, prins între birocrație și utilizare limitată

Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit al performanței la Ministerul Finanțelor (MF), analizând gradul de utilizare a datelor din Sistemul Național de Raportare Forexebug (SNR Forexebug) în cadrul raportărilor bugetare.

Auditul a vizat perioada 2022-2023 și a avut drept obiectiv verificarea implementării și utilizării acestui sistem informatic, destinat colectării și prelucrării datelor financiare de la instituțiile publice.

Disfuncționalități în utilizarea SNR Forexebug

Conform raportului Curții de Conturi, SNR Forexebug a fost creat pentru a înlocui aplicația Darsam și pentru a permite o colectare, verificare și stocare mai eficientă a datelor financiare. Cu toate acestea, datele generate de acest sistem nu sunt utilizate pe scară largă de către toate entitățile nominalizate încă din 2013 în caietul de sarcini al sistemului.

22:21, 15.02.2025 • Turism

Pasagerii fac apel la boicotarea Ryanair: au inovat prea mult

11:23, 30.01.2025 • Dezvăluiri

Terenuri și clădiri uitate de lege: Nereguli grave la Academia de Științe Agricole

Unul dintre principalele aspecte semnalate este faptul că, pentru raportarea bilanțului anual al instituțiilor publice la 31 decembrie 2023, precum și pentru Contul general anual de execuție a bugetului de stat, Ministerul Finanțelor continuă să utilizeze Darsam în locul SNR Forexebug. Această situație limitează eficiența sistemului și perpetuează utilizarea unui sistem paralel.

Accesul limitat la date și utilizarea incompletă a SNR Forexebug

Auditul a constatat că, deși SNR Forexebug este proiectat să colecteze date de la peste 14.000 de entități publice, informațiile sunt utilizate doar parțial. De asemenea, numărul entităților care beneficiază direct de aceste date este mai mic decât cel prevăzut inițial. Mai mult, anumite structuri din cadrul MF, precum Direcția Generală de Buget și Politici (DGBP), continuă să solicite rapoarte pe suport de hârtie, deși aceste date sunt deja disponibile în sistemul Forexebug.

Necesitatea unor proceduri clare și a mecanismelor de validare

Un alt aspect semnalat de Curtea de Conturi este lipsa unor proceduri clare de lucru pentru utilizarea SNR Forexebug, ceea ce face ca datele să fie utilizate doar de o parte dintre structurile MF. Totodată, sistemul nu dispune de mecanisme eficiente de validare automata a datelor raportate în cele două aplicații, ceea ce contribuie la menținerea Darsam ca sursă principală pentru raportările oficiale.

Pentru a optimiza utilizarea SNR Forexebug, Curtea de Conturi recomandă adoptarea unor decizii clare la nivel de conducere a MF privind integrarea acestui sistem în raportările oficiale. De asemenea, implementarea unor mecanisme de validare automata a datelor ar putea contribui la reducerea erorilor și la creșterea eficienței raportărilor bugetare.

Procesul de raportare și validare

Entitățile publice au obligația de a transmite lunar, la date fixe, o serie de formulare financiar-contabile generate din aplicațiile informatice proprii. Nerespectarea acestui calendar atrage automat blocarea contului utilizatorului în SNR Forexebug și în aplicația TREZOR, împiedicând efectuarea plăților până la transmiterea documentelor corectate.

Raportarea urmează mai multe etape:

• Transmiterea formularelor – Documentele, semnate electronic, sunt verificate automat pentru conformitate cu formatul standard. Dacă sunt identificate erori, entitățile sunt notificate și trebuie să le remedieze.
• Prelucrarea datelor – Formularele validate sunt consolidate la nivelul bazei de date ForexebugDW, permițând analiza detaliată a situațiilor financiare.
• Raportarea și reconcilierea – Se generează rapoarte trimestriale și anuale care pot fi corectate de entitățile publice într-un termen de cinci zile.
• Verificare și acceptare – Entitățile pot confirma corectitudinea rapoartelor sau pot semnala diferențe prin formularul F1126.

Provocările sistemului

Curtea de Conturi a constatat că validările automate implementate în SNR Forexebug, deși necesare pentru asigurarea calității datelor, pot duce la timpi mari de așteptare pentru entitățile publice. În special, gestionarea erorilor tehnice este considerată un proces greoi, necesitând justificări suplimentare din partea utilizatorilor.

În prezent, remedierea erorilor tehnice presupune:

• Depunerea unui formular de rectificare în termen de 10 zile pentru erori de date;
• Prezentarea la unitățile Trezoreriei Statului în termen de două zile pentru erori tehnice, o etapă considerată birocratică și consumatoare de timp.

Raportul sugerează că eficiența procesului ar putea fi îmbunătățită printr-o analiză inițială la nivelul Direcției Generale de Contabilitate Publică (DGCP), eliminând necesitatea implicării unităților teritoriale ale Trezoreriei.

Performanța și gradul de satisfacție

De la implementarea SNR Forexebug în 2016, infrastructura hardware și software a rămas neschimbată, în ciuda creșterii volumului de date procesate. Spre exemplu, pentru situațiile financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2023, sistemul a generat 491.400 de rapoarte, iar la nivel trimestrial, timpul mediu de generare este de aproximativ 40 de ore.

În ceea ce privește satisfacția utilizatorilor, 47,9% dintre aceștia consideră sistemul „Bun”, iar 29,6% „Foarte Bun”, însă raportul Curții de Conturi subliniază necesitatea unor îmbunătățiri în gestionarea timpilor de răspuns și a erorilor tehnice.

Un sistem esențial, dar marcat de inconsecvență legislativă

Implementarea și funcționarea Sistemului Național de Raportare Forexebug (SNR Forexebug) au fost reglementate începând cu anul 2013, prin Ordonanța de Urgență nr. 88/2013 și Ordinul Ministerului Finanțelor Publice (OMFP) nr. 517/2016. Scopul principal al acestui sistem a fost întărirea disciplinei bugetare și responsabilizarea ordonatorilor de credite printr-o digitalizare extinsă a procesului de raportare financiară a entităților publice.

În pofida acestui obiectiv, legislația complexă și numeroasele modificări succesive ale cadrului normativ au generat dificultăți în implementare, menținând un sistem de raportare dual, în care instituțiile publice au fost obligate să depună date atât în format electronic, prin SNR Forexebug, cât și pe suport fizic, prin sistemul Darsam.

Utilizarea în paralel a două sisteme și întârzieri succesive

Conform OUG nr. 88/2013, începând cu 30 mai 2015, instituțiile publice nu ar fi trebuit să mai depună rapoarte pe suport fizic, însă acest termen a fost modificat de șase ori între 2014 și 2020. În această perioadă, entitățile publice au fost nevoite să gestioneze atât cerințele SNR Forexebug, cât și depunerile în Darsam, proces care a generat o încărcare administrativă semnificativă.

În plus, în ciuda unor prevederi clare care stipulează necesitatea exclusivă a raportărilor prin SNR Forexebug, abrogările succesive ale unor reglementări (precum OMFP nr. 3265/2019) au dus la o prelungire a utilizării sistemului Darsam, creând confuzie în rândul entităților raportoare.

Neconcordanțe în termenele de raportare și impactul asupra activității financiare

Raportul Curții de Conturi relevă o serie de probleme generate de neconcordanțele legislative privind termenele de raportare. În timp ce Legea contabilității nr. 82/1991 stabilește termenele de depunere a balanțelor de verificare în funcție de nivelul de subordonare (locală sau centrală), SNR Forexebug impune termene unice pentru toate entitățile, indiferent de statutul acestora. Astfel, termenele de raportare diferite între cele două sisteme au creat dificultăți pentru 31,7% dintre instituțiile respondente.

Un alt aspect semnalat este lipsa unor prevederi clare privind termenele de generare automată a rapoartelor finale prin SNR Forexebug. Acest vid legislativ a determinat întârzieri în validarea finală a situațiilor financiare pentru anul 2023, ceea ce a afectat capacitatea ordonatorilor de credite de a efectua corecții în timp util.

Creșterea sarcinilor administrative și dificultăți în utilizare

Utilizarea SNR Forexebug a presupus alocarea unor resurse semnificative de timp și personal. Potrivit raportului Curții de Conturi, unele instituții publice au menționat că alocă între 15 și 20 de zile pe lună doar pentru activități de raportare, cu o medie generală de șase zile lunar. Această sarcină suplimentară a fost amplificată de absența unor mecanisme automate de reconciliere a datelor între cele două sisteme utilizate în paralel.