Surprize în reforma salarizării: se reintroduc grilele și se plafonează sporurile
Ministerul Finanțelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, pornind de la 7,9% în 2024 și sfârșind, conform propunerii cu 2,5% din PIB în 2031.
Planul elaborat de Ministerul Finanțelor conține și reforma sistemului de salarizare în sectorul public. Reforma sistemului de salarizare în sectorul public presupune revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională, reintroducerea grilelor salariale pentru funcții publice și contractuale din administrația locală, precum și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază la nivelul principalului ordonator de credite.
Ca parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), această reformă este menită să se alinieze cu prioritățile UE privind consolidarea rezilienței sociale și economice.
Se reintroduc grilele de salarizare în administrație, iar sporurile se plafonează la 20% din salariul de bază.
Reforma vizează ajustarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională din sectorul public, pentru a asigura o „structură salarială mai rațională, transparentă și echitabilă”, arată planul Ministerului de Finanțe.
Măsura implică stabilirea unor criterii clare pentru pozițiile profesionale, miza fiind, spun guvernanții, o reducere a disparităților salariale și o aliniere a remunerației cu responsabilitățile și calificările specifice. Prin această restructurare se urmărește și „asigurarea unei compensări corecte a angajaților din sectorul public” și motivarea adecvată a acestora pentru a reduce riscul disputelor de muncă.
O altă măsură importantă este reintroducerea grilelor salariale pentru funcționarii din administrația locală, atât pentru cei publici, cât și pentru cei contractuali. Astfel, s-ar crea „o mai mare consistență în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare,” prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială între administrația locală și cea centrală.
Sistemul de grile salariale, așa cum este propus de executiv în planul trimis la Bruxelles, ar contribui la menținerea stabilității în piața muncii din sectorul public și la „o livrare eficientă a serviciilor publice la toate nivelurile”.
Măsura de plafonare a sporurilor la 20% din salariul de bază urmărește controlul cheltuielilor prin evitarea plăților excesive și asigurarea unei utilizări mai eficiente a fondurilor publice.
Plafonul „ajută la prevenirea inflației salariale” și promovează sustenabilitatea fiscală, încurajând o remunerație bazată preponderent pe salariul de bază și reducând riscul de abuzuri în acordarea sporurilor. De asemenea, această limitare ar contribui la predictibilitatea și echitatea remunerației pentru toți angajații.
Aplicarea cadrului juridic va fi simultană pentru toate categoriile profesionale, pentru a evita noi dezechilibre salariale. Reforma este concepută pentru a se încadra în limitele bugetare stabilite pentru cheltuielile de personal și să susțină consolidarea fiscală în perioada de prognoză 2025-2031.
Planul, care a fost prezentat vineri la Bruxelles, trebuie aprobat de Comisia Europeană înainte de a fi pus în aplicare. În cazul reformei salarizării, aceasta va fi aplicată în conformitate cu proiecțiile pentru cheltuielile de personal pentru perioada de prognoză 2025-2031 care au fost cuprinse în planul bugetar-structural pe termen mediu, cu respectarea anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu.