Ministerul Mediului, pus pe fapte mari. Propune un Plan naţional de achiziţii ecologice 2025-2030

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), a propus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului Național de Achiziții Ecologice (PNAE) 2025-2030. Acest plan ambițios își propune să accelereze tranziția către modele durabile de consum și producție, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind neutralitatea climatică până în 2050.

Ministerul Mediului, despre PNAE și de ce este necesar

Planul Național de Achiziții Ecologice (PNAE) este un document strategic care stabilește ținte anuale pentru achizițiile publice ecologice realizate de autorități și entități contractante. Proiectul urmărește implementarea unor măsuri care să asigure conformitatea cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice, contribuind la protecția mediului și tranziția către o economie circulară.

Din perspectiva politicii de mediu, PNAE încurajează eficientizarea utilizării energiei și a apei, reducerea deșeurilor și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Acesta promovează utilizarea resurselor secundare, esențiale pentru dezvoltarea unei piețe naționale dedicate economiei circulare.

20:10, 23.12.2024 • POLITICĂ

Păduri mai multe, colectarea mai eficientă a ambalajelor și urmărirea traficului cu deșeuri – prioritățile pentru 2025 ale MMAP

15:35, 21.11.2024 • ACTUALITATE

Ministrul Mediului a convocat Comitetul pentru situații de Urgență, după ce ANM a emis cod roșu de ninsori

PNAE include o listă detaliată de produse, servicii și lucrări pentru care se vor stabili ținte anuale. Printre acestea se numără:

• Echipamente IT: computere, tablete, monitoare și smartphone-uri.
• Materiale consumabile: hârtie, produse de curățenie, consumabile pentru echipamente de procesare a imaginii.
• Mobilier și produse textile.
• Echipamente electrice și electronice utilizate în sectorul medical.
• Produse pentru spații verzi și sisteme de iluminat rutier.
• Vehicule și servicii de transport ecologice.
• Servicii de curățenie, catering și întreținere a spațiilor publice.
  Această diversitate subliniază complexitatea procesului de tranziție, dar și potențialul de a influența pozitiv diverse industrii.

Pentru a asigura implementarea eficientă, autoritățile achizitoare vor raporta periodic achizițiile publice ecologice prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Această măsură permite monitorizarea progresului și ajustarea țintelor în funcție de rezultate.

Conformitatea cu obiectivele europene

PNAE este aliniat cu Pactul Ecologic European și Planul de Acțiune pentru Economia Circulară al Comisiei Europene. Aceste inițiative urmăresc atingerea neutralității climatice și promovarea unui consum și producții durabile. România, singura țară membră a Uniunii Europene care nu a avut anterior un plan similar, încearcă astfel să recupereze decalajele față de alte state membre.

Un obiectiv central al PNAE este respectarea principiului „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul (DNSH), solicitat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest principiu obligă toate proiectele finanțate prin PNRR să fie aliniate cu obiectivele de sustenabilitate.

Achizițiile publice ecologice nu au doar un impact asupra mediului, ci și asupra economiei și societății. Ele pot contribui la:

• Crearea unei piețe pentru produse și servicii sustenabile.
• Sprijinirea IMM-urilor în accesarea pieței unice europene.
• Educarea mediului de afaceri cu privire la dezvoltarea durabilă.
• Formarea și modernizarea administrației publice pentru a include principii de sustenabilitate.

În România, cheltuielile pentru achiziții publice au reprezentat 11% din PIB în 2022, ceea ce demonstrează potențialul uriaș al acestui sector de a influența direcția economiei.

Cu toate acestea, ritmul actual al implementării achizițiilor publice ecologice este lent, iar țintele de neutralitate climatică stabilite pentru 2050 sunt dificil de atins fără o schimbare semnificativă. România se confruntă cu nevoia urgentă de a-și accelera eforturile în acest domeniu, mai ales în contextul în care alte state membre UE au deja planuri bine stabilite.