Ministrul Apărării, despre obligativitatea stagiului militar. Angel Tîlvăr: Cetățenii au dreptul să știe punctul de vedere oficial
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat recent că nu există nicio intenție de a reintroduce stagiul militar obligatoriu în România. Acesta a subliniat, în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Antena 3, că sistemul de apărare al țării continuă să se bazeze exclusiv pe militari voluntari și a reamintit că obligativitatea stagiului militar a fost suspendată în anul 2007.
Ministrul Apărării, despre cadrul legal al stagiului militar
Tîlvăr a explicat că stagiul militar obligatoriu ar putea deveni aplicabil doar în situații excepționale, precum starea de asediu, mobilizare sau război, conform legislației în vigoare. Această clarificare vine în contextul unor speculații și informații alarmiste propagate în mediul public, care sugerează că tinerii români ar putea fi înrolați cu forța și trimiși pe frontul din Ucraina.
„În 2007 a fost suspendată obligativitatea stagiului militar. Ne bazăm exclusiv pe militari voluntari în termen și știți foarte bine că în ce condiții și așa mai departe. Nu se pune problema obligativității stagiului militar decât, așa cum specifică legea, în stări de asediu, de război, de mobilizare”, spune ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Dezinformarea și scopurile ei: o problemă europeană
Ministrul Apărării a atras atenția asupra valului de știri false care circulă în Europa și în alte țări democratice, inclusiv în România. Acestea au drept scop slăbirea încrederii populației în armatele naționale, crearea unui sentiment de defetism și blocarea sprijinului public pentru Ucraina. Tîlvăr a evidențiat că astfel de practici nu sunt noi și fac parte dintr-o strategie amplă de influențare a stării de spirit a populației.
El a explicat că propagarea unor astfel de informații false are multiple efecte negative: de la încercări de a influența percepția publică asupra relației cu Ucraina, până la descurajarea sprijinului acordat acestei țări în contextul războiului cu Rusia.
„Toate aceste știri false, toate aceste încercări de a influența și de a genera stări de spirit sunt prezente peste tot în Europa, în lumea liberă, în lumea democrată și ele au ca obiectiv, pe de o parte, slăbirea încrederii în armatele naționale, inclusiv Armata României, maniera defetistă de a aborda relația cu Ucraina, blocarea sprijinului sau descurajarea sprijinului sau suportului populației pentru sprijinul pentru Ucraina, motive dintre cele mai diferite, inclusiv influențarea stării de spirit a populației dintr-o țară sau alta. Deci lucrurile acestea există”, adaugă ministrul Apărării.
Exemple de știri false și răspunsurile autorităților
Pentru a ilustra gravitatea dezinformării, Tîlvăr a oferit exemple concrete. El a menționat cazuri în care imagini surprinse la parada de 1 Decembrie, ce prezentau tehnică militară românească, au fost folosite pentru a răspândi informații false, conform cărora armata României s-ar pregăti să trimită trupe pe front sau să blocheze granițele. Au existat și fotografii care includeau echipamente militare ce nici măcar nu sunt în dotarea armatei române.
Ministrul a subliniat că autoritățile au intervenit pentru a combate aceste dezinformări prin intermediul platformei Inforadar, oferind puncte de vedere oficiale care să contracareze știrile false. El a subliniat că este vital ca cetățenii să fie informați corect și să aibă acces la poziția oficială a statului român cu privire la subiectele de interes public.
În încheiere, Tîlvăr a accentuat importanța pregătirii și rezilienței în fața valurilor de știri false. El a subliniat că opinia publică este o țintă directă a acestor campanii de dezinformare, iar scopul autorităților este de a limita impactul acestora asupra societății.
„Cetățenii au dreptul să știe punctul de vedere oficial și corect. Este datoria noastră să oferim răspunsuri clare și să ne asigurăm că informațiile false nu afectează negativ percepția publică asupra Armatei României sau a statului român”, a declarat ministrul.
Ministrul Apărării a atras atenția asupra valului de știri false care circulă în Europa și în alte țări democratice, inclusiv în România. Acestea au drept scop slăbirea încrederii populației în armatele naționale, crearea unui sentiment de defetism și blocarea sprijinului public pentru Ucraina.
Tîlvăr a evidențiat că astfel de practici nu sunt noi și fac parte dintr-o strategie amplă de influențare a stării de spirit a populației.
El a explicat că propagarea unor astfel de informații false are multiple efecte negative: de la încercări de a influența percepția publică asupra relației cu Ucraina, până la descurajarea sprijinului acordat acestei țări în contextul războiului cu Rusia.
„Cele care au amplitudine mare, cele care în evaluarea noastră produc pagubele cele mai mari, întotdeauna din partea noastră, prin intermediul Inforadarului, au primit punctele noastre de vedere, astfel încât în situațiile în care au fost generate astfel de abordări, să avem punctul de vedere oficial al Armatei României implicit a statului român vis-a-vis de o situație sau alta. Pot să vă dau și eu foarte multe exemple.
Au fost folosite imagini de la 1 decembrie cu tehnica de luptă, spunând că se îndreaptă tehnica de luptă ca să înceapă războiul, să blocăm granițele, să trimitem oamenii pe front în Ucraina. Câte și mai câte au fost folosite inclusiv fotografii și imagini cu echipamente care nici măcar nu sunt în dotarea Armatei României.
La toate aceste lucruri noi trebuie să dăm un răspuns, pentru că cetățenii au dreptul să știe punctul de vedere oficial și corect, și să fim pregătiți, să fim rezilienți, în așa fel încât ele să producă efecte cât mai mici asupra opiniei publice, pentru că opinia publică este targetată de aceste lucruri”, încheie Tîlvăr.