Ministrul Bogdan Aurescu solicită reexaminarea în procedură de urgență a proiectului legii comunicațiilor electronice

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a solicitat conducerii Camerei Deputaţilor accelerarea procedurilor de reexaminare a proiectului referitor la comunicaţiile electronice, pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale, care a declarat unele prevederi neconstituţionale.

Potrivit scrisorii discutată marţi la Biroul permanent al Camerei, ministrul Aurescu precizează necesitatea reluării procedurii parlamentare în regim de urgenţă cu privire la acest proiect, „într-o formă care să asigure transpunerea completă a Directivei UE 2018/1972”, „în cadrul sesiunii ordinare aflate în curs” sau, „dacă acest lucru nu este posibil, să fie analizată posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare”.

Scopul acestui demers este acela de a evita continuarea procedurii de infringement împotriva României, se precizează în document.

Conform unei note a secretariatului general al Camerei, proiectul, care a fost adoptat în 2 martie de Senat, în calitate de cameră decizională, a fost contestat la Curtea Constituţională de parlamentari ai USR, ai AUR şi de către Avocatul Poporului.

În 18 mai, Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 2 pct. 2 din lege, cu referire la introducerea art. 10.2 alin.1, lit c şi art 48, însă decizia se află în faza de redactare, precizează sursa citată.

Conform documentului citat, după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, legea îşi va relua procedura parlamentară, urmând a fi trimisă Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, în vederea reexaminării dispoziţiilor declarate neconstituţionale.

Ca urmare, Biroul permanent a decis marţi ca scrisoarea ministrului de Externe să fie transmisă celor cinci comisii care urmează să întocmească raportul – comisiile pentru constituţionalitate, industrii, administraţie publică, tehnologia informaţiilor şi juridică.

Proiectul de lege, iniţiat de Guvern, referitor la comunicaţiile electronice a fost criticat de unii parlamentari şi organizaţii neguvernamentale pe motiv că încalcă unele drepturi şi libertăţi fundamentale, prin posibilitatea ca servicii care activează în domeniul siguranţei naţionale să solicite informaţii prin acces inclusiv la aplicaţii de tip WhatsApp, Telegram.

Proiectul a fost modificat în Senat, camera decizională, însă parlamentari ai USR, AUR şi Avocatul Poporului l-au contestat la CCR.

Potrivit formei adoptate iniţial de Senat, „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică sau a actelor de autorizare dispuse potrivit Codului de procedură penală, precum şi potrivit Legii privind securitatea naţională”.

Potrivit acestui articol, furnizorii menţionaţi trebuie „să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, pe durata şi în condiţiile menţionate în actele de autorizare”, „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conţinutul criptat al comunicaţiilor tranzitate în reţele proprii”, „să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP identificate în actele de autorizare dispuse în conformitate cu Codul de procedură penală şi al Legii 51/1991 privind securitatea naţională”.