MIPE recomandă STOP la jaful public servit românilor drept „combaterea COVID-19”

Decizia survine Hotãrârea nr. 20 privind constatarea încetãrii stãrii de risc epidemiologic şi biologic generate de pandemia de COVID-19, emisã de CNSU pe 17 iunie 2023.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat acum douã zile, printr-o adresã remisã mai multor autoritãţi publice, cã pe 17 iunie 2023 Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţã (CNSU) a emis Hotãrârea nr. 20 privind constatarea încetãrii stãrii de risc epidemiologic şi biologic generate de pandemia de COVID-19. Ca atare, MIPE recomandã instituţiilor publice sã renunţe la achiziţia de materiale sau dispozitive de protecţie destinate „combaterii” SARS-COV-2. Decizia vine însã prea târziu, în condiţiile în care bugetul de stat a fost jefuit de bãieţii deştepti pe motiv de „forţã majorã”.

Prin adresa nr. 107.737 din 29 iunie 2023, MIPE a recomandat cã în toate proiectele finanţate prin POIM 2014-2020, axa 9 şi 10 – obiectiv specific 10.1, ai cãror beneficiari sunt instituţii publice (primãrii, consilii judeţene, instituţii publice, instituţii de învãţãmânt universitar, spitale, etc) care realizeazã achiziţii publice directe sau prin licitaţie publicã de materiale sau dispozitive de protecţie (mãşti, combinezoane, botoşi, mãnuşi, dezinfectanţi, covoraşe dezinfectante etc) pentru gestionarea situaţiei de pandemie cauzatã de virusul SARS-COV-2, sã renunţe la respectivele achiziţii.

“Opţiunea aceasta se va materializa la solicitarea dumneavoastrã, prin întocmirea unui act adiţional la contractul de finanţare de reducere a indicatorilor proiectului, cu diminuarea corespunzãtoare a bugetului, dupã caz (…) Vã remintim cã, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare, aveţi obligaţia şi responsabilitatea sã asiguraşi managementul şi implementarea proiectelor în concordanţã cu prevederile contractelor, ale legislaţiei naşionale şi europene”, precizeazã adresa MIPE.  

GB INDCO SRl, campioanã la contestaţiile înregistrate la achiziţiile publice derulate în pandemie

Decizia de a pune capãt atentatului la banul public vine însã prea târziu. Pandemia a fost o adevãratã mina de aur pentru anumiţi bãieţi deştepţi din diverse instituţii publice şi din mediul privat, în contextul în care pe motiv de “risc epidemiologic şi biologic ridicat” sute de instituţii publice au cumpãrat cu nemiluita de la firme de casã milioane de mãşti, combinezoane, botoşi, mãnuşi, dezinfectanţi sau covoraşe dezinfectante cu sume imense.

Numai de la începutul acestui an şi pânã în prezent sute de autoritãţi contractante din toatã ţara au derulat pe bandã rulantã licitaţii în vederea achiziţionãrii de materiale sau dispozitive de protecţie menite a „combate” virusul SARS-COV-2.  Pentru a vã face o imagine în privinţa dezmãţului financiar care a stat în spatele afacerii de “combatere” a COVID-19 trebuie subliniat cã în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2023, dintre sutele de licitaţii de acest gen organizate în România, 53 au fost contestate pentru diverse nereguli la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – instituţie administrativ jurisdicţionalã având ca scop soluţionarea litigiilor în domeniul achiziţiilor publice. Dintre litigiile care au ajuns doar în 2023 la CNSC, 45 au fost soluţionate, în vreme ce opt aşteaptã încã o decizie.

Cã bãtãlia COVID-19 a avut exclusiv o componentã financiarã stã dovadã raportul de activitate al CNSC pentru anul 2022, care subliniazã cã din cele 3.233 de contestaţii înregistrate la aceastã instituţie, un singur operator economic, GB INDCO SRL- unul dintre principalii  jucãtori de pe aceastã piaţã în pandemie – a formulat nici mai mult, nici mai puţin decât 275 de contestaţii. Adicã 8,51% din numărul total al contestaţiilor înregistrate la Consiliu!. Practic, numãrul contestaţiilor formulate de GB INDCO SRL la CNSC a fost aproximativ similar cu numărul total al contestaţiilor formulate pe parcursul anului 2022 de toate firmele de protecţie şi pază care au contestat diverse proceduri de achiziţie publică (283 contestaţii, adică 8,75% din totalul contestaţiilor înregistrate).

Mai mult, dovadã cã aşa-zisa pandemie (n.r. – în România nu a existat un Ordin al ministrului Sãnãtãţi publicat în Monitorul Oficial nici mãcar de declarare a stãrii de epidemie!) a avut ca unic scop sifonarea unor sume importante de la bugetul naţional cãtre companii alese cu dedicaţie stã şi faptul cã în perioada stării de urgență au fost emise zeci de acte normative, în mare parte de nivel primar și terțiar, care au creat unui hãţiş legislativ din care nu au ieşit câştigãtoare decât anumite companii. Astfel, inventarul cadrului legislativ aplicabil pe durata stării de urgență aratã cã autoritãţile au emis 39 acte normative de nivel primar, 12 acte normative de nivel secundar şi 75 acte normative de nivel terțiar, unele vizând inclusiv şi domeniul achiziţiilor publice.

Curtea de Conturi a gãsit prejudicii imense din pandemie şi a acuzat ONAC de tratament discriminatoriu

Conform raportului special intitulat „Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență”, publicat în august 2020 de Curtea de Conturi la solicitarea Parlamentului României, în 2020 din totalul cheltuielilor cu achizițiile, ponderea cea mai mare au deţinut-o „Echipamentele medicale, produse farmaceutice și produse de îngrijire personală” (43%).

Misiunile de control și audit realizate de aceastã instituţie la 412 ordonatori principali de credite, 55 de ordonatori secundari de credite, 454 de ordonatori terțiari de credite, 8 companii naționale, 9 societăți naționale, 8 societăți comerciale, inclusiv cele de interes local, o regie autonomă, precum și la alte entități, aratã cã în perioada stării de urgență au fost  efectuate angajamente dedicate achizițiilor publice de 1.026.229.000 lei, sumã din care s-au constatat prejudicii de peste 38,377 milioane lei şi abateri financiare contabile de peste 659,070 milioane lei.

Cã în „pandemie” s-a profitat din plin de banul public pe motiv de „forţã majorã ”o aratã tot Curtea de Conturi în raportul menţionat, în care se subliniazã tratamentul discriminatoriu pe care l-a avut Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate (ONAC) – instituţie care a orgnizat tot felul de licitaţii pentru achiziţionarea de materiale şi echipamente de combatere a virusului SARS-COV-2.

„ONAC  a avut o abordare diferențiată a nivelului garanției și a nivelului penalității impuse operatorilor economici prin Acordurile-cadru. Astfel, operatorii economici străini au beneficiat de un cuantum al procentului de garanție de 0,5% din valoarea contractului și de un cuantum al procentului de penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, existând situații în care li s-a decontat suplimentar și costul transportului, în timp ce operatorilor români li s-a solicitat garanția de bună execuție în procent de 5% din valoarea contractului, iar penalitățile au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de întârziere. În aceste condiții au fost declarate câștigătoare ofertele unor operatori economici care conțineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentației de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, întrucât se referă la cuantumul garanției de bună execuție ce poate fi redusă de la 5% la 0,5%, iar penalitatea pentru nelivrarea la termen a fost redusă de la 1%/zi la 0,1%/zi. Constatarea a fost consemnată în cazul următoarelor acorduri – cadru: încheiat cu VIRID DOO din Serbia, având ca obiect achiziția de combinezoane; încheiat cu UPC LTD din Coreea de Sud, având ca obiect achiziția de combinezoane; încheiat cu MEDI Consulting (Coreea de Sud), pentru achiziția de ventilatoare. În cazul acordurilor-cadru încheiate cu VIRID DOO (Serbia) și cu UPC LTD (Coreea de Sud) produsele contractate au fost livrate către IGSU, iar în cazul MEDI Consulting produsele nu s-au livrat, în condițiile în care s-a acordat și un avans”, sublinia Curtea de Conturi.

Lecţie clasicã de ciordealã în „pandemie”: ventilatoarele plãtite în avans de IGSU şi dispãrute în … neant

Cel mai elocvent exemplu de jaf petrecut în pandemie este cel al achiziţionãrii a 400 de ventilatoare de la o firmã din Coreea de Sud prin intermediul IGDu-ului condus de Raed Arafat. Ca urmare a acceptării unor clauze nerealiste în Acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020 încheiat între ONAC și MEDI Consulting, care avea ca obiect achiziția de ventilatoare, dar și a celor cuprinse în Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020 încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență (prin IGSU) și MEDI Consulting, ventilatoarele nu au fost livrate nici pânã și nici şi nici nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor.

Asta în condiţiile în care s-a pierdut şi o sumã de  2.451.000 USD acordatã de IGSU cu acordul lui Raed Arafat drept avans furnizorului sud-coreean.