Mircea Cărtărescu, respins de Academia Română. Cine controlează, de fapt, instituția?

Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română.

Cărtărescu a fost respins la un singur vot din cît era nevoie pentru a obține aprobarea în Adunarea Generală care a avut loc duminică. Aspirantul la Academia Română trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. „Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție”, a declarat Rodica Zafiu, președinte interimar al secției de Filologie a Academiei Române, pentru Edupedu.

În urmă cu o lună, secția de Filologie a forului îl propusese cu unanimitate de voturi, scrie Edupedu.ro.

Rodica Zafiu a precizat că „Mircea Cărtărescu a fost votat înainte în secția noastră de filologie. A fost votat în unanimitatea celor prezenți, cu 9 voturi din 9”, într-o ședință ce a avut loc cu aproximativ o lună în urmă. „Dar, din păcate, a căzut la votul Adunării generale, astăzi, la distanță de un vot. Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție, dar…”

În cadrul procedurilor, se fac propuneri de la fiecare secție, iar cel nominalizat trebuie să obțină două treimi din numărul total al voturilor în Adunarea Generală. Acest lucru s-a întâmplat, în ședința de miercuri, cu persoane propuse de alte secții, care urmează să fie anunțați de instituție, dar nu cu Mircea Cărtărescu.

În schimb, a fost ales părintele profesor George Remete. Fost cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, părintele Remete a fost recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul Teologiei Dogmatice, domeniu în care a scris numeroase lucrări fundamentale.

08:16, 18.01.2025 • Cultură

Cultura, „condamnată” la „taxă de raft”? La mallul din Galați, romanele lui Mircea Cărtărescu sunt plasate la nivelul gresiei

Criteriile de îndeplinit pentru a deveni membru al Academiei Române

Procedura de admitere a noilor membri este stabilită de articolul 12 din statutul Academiei Române, după cum arată Edupedu.

1. „Art. 12. — (1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.
2. (2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.
3. (3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).
4. (4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.
5. (5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.
6. (6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.
7. (7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.
8. (8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.
9. (9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.
10. (10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți.”