Mircea Geoană, acuzat că a plagiat teza de doctorat, după operele a doi președinți americani

Mircea Geoană, actual secretar general adjunct al NATO și posibil candidat la alegerile prezidențiale din toamnă, se confruntă cu acuzații de plagiat în teza sa de doctorat susținută în 2005 la Academia de Studii Economice (ASE).

Emilia Șercan, autor pentru publicația PressOne.ro, a relevat că Geoană a inclus în lucrarea sa zeci de pagini preluate din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de către președinții Bill Clinton și George W. Bush, fără a marca aceste pasaje cu ghilimele sau a le atribui corespunzător. Teza de doctorat a fost finalizată după 12 ani de studii doctorale și avea ca temă integrarea României în structurile euro-atlantice. Cu toate acestea, subiectul principal este abordat doar pe 1,4% din întreaga lucrare, în timp ce o mare parte din conținut se concentrează pe economia americană, inclusiv pe politicile Rezervei Federale și evoluția NASDAQ.

Geoană a respins acuzațiile de plagiat

Geoană, care a avut o carieră în diplomație, ocupând funcții precum ambasador al României în SUA și ministru de externe, nu menționează aspecte-cheie legate de procesele de aderare la NATO și UE în teza sa. Într-un interviu acordat PressOne, Geoană a respins acuzațiile de plagiat, susținând că a lucrat la lucrare cu onestitate și dedicare: „Vă spun la modul cel mai onest că l-am făcut cu toată inima și l-am făcut, cum se spune, sârguincios, și cât de mult se putea pe vremea respectivă făcând, muncind la el. Adică să mă apuc să copiez de la alții, nu prea e felul meu. Dacă e ceva, mă rog, dar nu, nu, nu… A fost, a fost muncit și făcut pe bune”, a declarat Mircea Geoană.

Investigația realizată de PressOne a dezvăluit că teza conține 78 de pagini plagiate, inclusiv grafice și tabele, provenite din traducerea textelor din rapoartele „Economic Report of the President” prezentate de Clinton în 1999 și Bush în 2002 și 2003. Aceste documente nu sunt menționate în lucrarea lui Geoană și nu apar în bibliografie. Alte nereguli identificate includ lipsa unei metodologii de cercetare adecvate și contribuții proprii limitate la doar o pagină și un sfert, într-o lucrare de 279 de pagini. De asemenea, multe dintre graficele și tabelele din teză sunt plagiate, unele fiind copiate direct în limba engleză.

Mircea Geoană a fost admis la doctorat în 1993, deși nu avea studii economice, fiind inginer și absolvent de drept. Contextul admiterii sale la doctorat, într-o perioadă în care titlurile de doctor în economie erau rare, ridică semne de întrebare.

Profesorul Mușetescu a constatat că lucrarea depășește standardele actuale de corectitudine

Profesorul universitar Radu Mușetescu, care a analizat teza lui Geoană acum aproape 20 de ani, a constatat că lucrarea depășește standardele actuale de corectitudine în ceea ce privește plagiatul. El a folosit trei softuri anti-plagiat pentru a investiga teza din 2005 și a concluzionat că aceasta nu depășește nivelul de 0.9% în ceea ce privește similitudinea cu alte lucrări sau documente scrise anterior. Profesorul Mușetescu a subliniat că teza depășea standardele de corectitudine din 2024.

Profesorul a sugerat că în contextul alegerilor din 2024, ar fi benefic ca mai mulți candidați să respecte standardele academice ale lui Mircea Geoană: „Ceea ce nu

poate decât să mă ducă la gândul: dacă toți candidații la președinția României ar fi, din punct de vedere academic, la nivelul domnului Mircea Geoană, ar fi un lucru benefic pentru țară. Aceasta este concluzia profesorului Radu Mușetescu.

Aceste acuzații de plagiat aduc în discuție integritatea academică a lui Mircea Geoană și ridică semne de întrebare asupra modului în care a obținut titlul de doctor într-un domeniu în care nu avea pregătire anterioară. De asemenea, faptul că teza sa conține numeroase elemente plagiate și că nu abordează în profunzime aspecte importante legate de integrarea României în structurile euro-atlantice ridică semne de întrebare asupra calității acestei lucrări științifice.