Misteriosul „Stonehenge al Estului”, vechi de 5 000 de ani, se deplasează în timp

Un nou studiu publicat în revista Remote Sensing aduce lumină asupra unuia dintre cele mai enigmatice monumente antice, Rujm el-Hiri, situat pe Înălțimile Golan.

Supranumit adesea „Stonehenge-ul Estului”, acest cerc gigantic de piatră, cu un diametru de aproape 150 de metri, a suferit o deplasare semnificativă în decursul celor 5 000 de ani de existență, conform descoperirilor realizate cu ajutorul imaginilor satelitare.

Tectonica și misterele unui monument milenar

Analiza cercetătorilor a relevat că activitatea tectonică din zonă a mutat treptat monumentul cu zeci de metri față de poziția sa inițială. Plăcile tectonice din regiune se deplasează cu mai puțin de un inch pe an, dar în mii de ani, această mișcare subtilă a generat schimbări semnificative. Cercetătorii au constatat că întreaga regiune s-a rotit în timp, modificând axele principale ale monumentului.

„Această rotire pune sub semnul întrebării teoria populară conform căreia Rujm el-Hiri ar fi fost un observator astronomic”, au explicat autorii studiului.

Satellite images of Rujm el-Hiri over the years (Olga Khabarova et al, Remote Sensing)

Reconstrucția cerului din trecut

Cercetătorii au reconstruit harta cerului și au corelat direcțiile evenimentelor cosmice, precum solstițiile și echinocțiile, cu pozițiile corpurilor cerești, cum ar fi Sirius, așa cum arătau între anii 3500 și 2500 î.Hr. Această analiză a relevat că aliniamentele porților și ale zidurilor radiale ale monumentului erau complet diferite față de cele de astăzi.

Amplasarea geografică a sitului arheologic Rujm el-Hiri și o imagine a acestuia văzută din aer (Olga Khabarova et al, Remote Sensing)

O rețea de structuri complexe

Imaginile satelitare au scos la iveală sute de elemente din jurul Rujm el-Hiri, incluzând movile funerare, ziduri liniare de piatră și incinte circulare asemănătoare unor flori, întinse pe o rază de 30 de kilometri. Acest lucru sugerează că monumentul nu este un artefact izolat, ci parte dintr-o rețea complexă de structuri antice.

Rujm el-Hiri este compus din 42.000 de roci de bazalt, unele cu înalțimi de până la 2,5 metri, dispuse în cercuri concentrice. Cercul exterior măsoară 150 de metri în diametru, iar în interior se află structuri mai mici, construite în două perioade distincte:

• Zidurile groase și cercurile mari au fost ridicate între 5000 și 4500 î.Hr.
• Movilele funerare și zidurile subțiri au fost adăugate între 4000 și 2200 î.Hr.

Investiția într-un monument enigmatic

Cercetătorii susțin că încă sunt necesare studii suplimentare pentru a trasa originile acestei tradiții constructive și pentru a înț\u0alni înțelegerile privind motivul din spatele investiției masive în Rujm el-Hiri.

„Acest proces a implicat adăugarea de noi elemente, construirea de ziduri peste structurile mai vechi și remodelarea peisajului cu obiecte noi”, au explicat oamenii de știință.

Totuși, analiza sugerează că activitatea tectonică a rotit peisajul în sens invers acelor de ceasornic, într-atât încât actuala poziție a monumentului nu mai poate fi folosită pentru a valida aliniamentele astronomice antice propuse.