Misterul coloanei din fier de la Delhi: inginerie antică sau artefact extraterestru?

În mijlocul ruinelor unui templu listat ca patrimoniu mondial în Delhi, stă o coloană de fier veche de 1.600 de ani, intactă și neafectată de rugina care, în mod normal, ar trebui să-i devoreze suprafața. Aceasta contrazice tot ceea ce știm despre fier, un metal notoriu prin vulnerabilitatea în fața elementelor naturii, care dezvoltă rapid o acoperire de oxid de fier roșcat-maro la cel mai mic contact cu apa.

Enigma coloanei

De-a lungul decadelor, această rezistență extraordinară la coroziune a invitat tot felul de teorii: ar putea fi aceasta dovada unei civilizații avansate pierdute? Sau, poate, a fost lăsată de extratereștri pentru a ne uimi? Deși astfel de ipoteze sună palpitant, adevărul este mult mai prozaic și, totodată, impresionant: totul se datorează măiestriei străvechilor metalurgiști indieni.

Misterul rezolvat

Cercetătorii au analizat meticulos coloana pentru a desluși chimia complexă din spatele suprafeței sale gri și, în cele din urmă, un studiu recent a dezvăluit cum a fost realizat acest miracol metalurgic. Coloana, cunoscută pentru măiestria execuției sale, suprafața impecabilă și comportamentul rezistent la coroziune, este un monument care demonstrează în mod incontestabil ingeniozitatea ingineriei și metalurgiei antice indiene.

Detalii tehnice și istorice

Coloana măsoară aproximativ 7,3 metri înălțime și are un diametru de 41,6 cm la bază, subțiindu-se până la aproximativ 30,5 cm la vârf, unde se află o structură ornamentală. Deși este realizată din fier forjat solid, cântărind 6,5 tone, aceasta a fost mutată de-a lungul Indiei de mai multe ori ca parte a prăzilor de război.

Exploratorul marocan, Ibn Battuta, a descris coloana în jurul anului 1333 d.Hr., notând că nimeni nu știa din ce metal era construită și că un savant i-a spus că este compusă din „șapte metale”, denumită „Haft Jûsh”.

Inscripțiile antice

Pe suprafața coloanei se găsesc mai multe inscripții, cea mai veche fiind un vers de șase rânduri scris în limba brahmi, care menționează un rege numit Chandra. Stilul poetic și forma textului sanscrit sugerează că aceasta a fost inscripționată în timpul domniei regelui Chandragupta II Vikramaditya, care a condus imperiul Gupta între 375 și 415 d.Hr.

Inscripția descrie regele ca fiind un devotat al lui Vishnu și spune că a dedicat coloana zeului pe un deal numit Viṣṇupada, tradus ca „dealul amprentei lui Vishnu”.

Secretul rezistenței la coroziune

În studiul lor, publicat în jurnalul Applied Surface Science Advances, experții de la Universitatea din Delhi au scris: „Coloana, renumită pentru măiestria sa, suprafața impecabilă și comportamentul său rezistent la coroziune, este un monument proeminent care demonstrează un record incontestabil al miracolului metalurgic și ingineresc al indienilor antici.”

Lucrarea detaliază cum meșteșugarii indieni au purificat fierul până la un remarcabil 98%. Metodele lor erau un secret bine păstrat, transmis prin generații ale aceleiași familii. Fierul obținut era sub formă de masă spongioasă, care era apoi modelată prin ciocănire în forme dorite, separând impuritățile minerale.

Analiza microstructurală a acestei structuri din fier forjat a relevat o convergență extraordinară de proprietăți care au rezultat în rezistența la coroziune a metalului. Procesul de ciocănire nu a îndepărtat uniform zgura, lăsând particule mici, bogate în fosfor, printre fier.

Aceste particule au creat o rețea de conductori electrici, declanșând o serie de reacții chimice care au contribuit la formarea unor filme protective de oxid. „Proprietatea rezistentă la coroziune a coloanei din Delhi se datorează în principal modului său de fabricație, care a rezultat în incluziuni mari de zgură dispersate în trei dimensiuni în jurul metalului,” au concluzionat cercetătorii.

Ne încurajează? Ne dezamăgește?

Așadar, misterul a fost dezlegat: coloana din Delhi este un exemplu strălucit al abilităților metalurgice ale indienilor antici, demonstrând cunoștințe avansate și tehnici rafinate. Deși ipoteza unor civilizații pierdute sau a unor vizitatori extratereștri ar fi fost mai spectaculoasă, adevărul este mult mai fascinant și onorează priceperea strămoșilor noștri.

Și nu-i așa, poate că uneori adevărul istoric este chiar mai captivant decât cele mai fantastice teorii.