Misterul Stelei din Betleem: Teorii astronomice și semnificația lor

De-a lungul vremii, au fost avansate mai multe teorii astronomice care încearcă să explice fenomenul biblic al Stelei din Betleem, un element cheie al poveștii Nașterii Domnului. Însă ce anume ar fi putut fi această stea misterioasă?

Steaua din Betleem în Biblie

În Evanghelia după Matei, singurul loc din Scriptură unde este menționată Steaua din Betleem, nu se vorbește despre trei regi, așa cum este adesea interpretat, ci despre „magi” (înțelepți, magicieni sau chiar astrologi) care au adus trei daruri. Cuvântul grecesc tradus de obicei ca „stea” (αστερα – aster) poate însemna și planetă sau ar putea face referire la alte obiecte, precum o cometă.

De asemenea, în text nu se menționează că steaua ar fi fost deosebit de strălucitoare, iar aceasta nu ar fi avut o semnificație specială decât pentru magi.

Explicația 1: Steaua a fost o nova sau o supernova

Unul dintre primele sugestii a fost avansat de astronomul Johannes Kepler în secolul XVII, care a sugerat că magii ar fi putut vedea o explozie de tip nova sau supernova. Totuși, nu există vreo mențiune în înregistrările occidentale ale vremii despre un astfel de fenomen, iar înregistrările chinezești menționează doar vag o posibilă nova sau supernova în perioada aproximativă a nașterii lui Iisus. Mai mult, nu există urme de supernova care să poată fi identificate, ceea ce face această teorie mai puțin plauzibilă, conform Royal Museum Greenwich.

Explicația 2: Steaua a fost o cometă

Această teorie este mult mai veche, având rădăcini în scrierile teologului creștin Origen, din anul 248. Cometele sunt cunoscute pentru mișcarea lor prin cer, ceea ce ar explica ideea că steaua s-ar fi mișcat, ghidându-i pe magi. De asemenea, cometele erau adesea considerate semne cerești de către antici. Teoria cometei este susținută și de tradițiile artistice, care deseori înfățișează „steaua” din nașterea lui Iisus ca fiind o cometă.

Explicația 3: Steaua a fost o conjuncție a planetelor Jupiter și Saturn

Kepler a mai sugerat și că apropierea dintre planetele Jupiter și Saturn ar fi putut crea un fenomen spectaculos, interpretat ca steaua. În realitate, au avut loc trei conjuncții, dar niciuna nu a fost suficient de apropiată pentru a apărea ca un singur obiect pe cer. Totuși, un astfel de eveniment ar fi avut o semnificație religioasă și astrologică importantă, iar în acea perioadă, asemenea alinieri planetare erau privite cu mare interes.

Explicația 4: Steaua a fost un punct staționar al lui Jupiter

O altă posibilitate este ca Steaua din Betleem să fi fost un punct staționar al lui Jupiter. Jupiter, în mișcarea sa aparentă pe cer, ajunge într-un punct în care își schimbă direcția, mișcându-se aparent din vest spre est, iar această schimbare ar fi putut fi interpretată ca un semn. În perioada aproximativă a nașterii lui Iisus, acest fenomen ar fi putut să corespundă cu momentul în care Jupiter se afla deasupra Betleemului, iar magii ar fi putut observa acest fenomen pentru câteva nopți consecutiv.

Explicația 5: Steaua a fost o conjuncție a lui Jupiter, Regulus și Venus

În această variantă, conjuncția între Jupiter, planeta asociată cu dreptatea și regalitatea, Regulus, o stea cunoscută ca „micul rege”, și Venus, simbol al iubirii și nașterii, ar fi creat o combinație cerescă semnificativă. Această întâlnire a obiectelor cerești ar fi fost interpretată ca semnul nașterii „Regele Reilor”. Fiecare dintre aceste obiecte cerești avea o semnificație simbolică importantă în mitologiile vremii.

Un mister ce continuă să fascineze

Indiferent de explicația aleasă, Steaua din Betleem rămâne un fenomen fascinant, un simbol al unui moment unic din istoria umanității. Dacă a fost vorba despre o cometă, o conjuncție planetară sau chiar o supernova, acest fenomen a captat imaginația oamenilor de-a lungul secolelor, devenind parte integrantă a povestirii biblice și al tradițiilor creștine. Fiecare dintre aceste teorii adaugă o dimensiune nouă misterului care învăluie acest eveniment sacru.