Moș Crăciun există, l-am creat noi… și l-am transformat în simbolul comercial al sărbătorilor

Crăciunul este o sărbătoare care adună milioane de oameni în jurul bradului, în căutarea unui strop de magie și liniște într-o lume tot mai marcată de conflicte.

În acest an, sărbătoarea este, însă, mai mult decât o simplă reuniune familială. Crăciunul este marcat de războaie ce frizează granițele, de tensiuni economice, dar și de întrebări cu privire la identitatea sărbătorii și sensul acesteia într-o eră în care tradițiile sunt din ce în ce mai contestate.

În Ucraina și Orientul Mijlociu, războiul a făcut din Crăciun o perioadă umbrită de incertitudine și durere. În același timp, la nivel global, se simt efectele unui conflict mai puțin violent, dar tot atât de dăunător — cel economic. Statele Unite și China sunt la un pas de o confruntare economică majoră, iar acestea amenință stabilitatea comerțului global, afectând indirect și sărbătorile noastre.

În acest context, prezența vechiului „marionetist” Donald Trump în prim-planul politicii internaționale reînvie demonii unei epoci ce părea închisă, în care naționalismul și protecționismul păreau să fie soluția tuturor problemelor.

Crăciunul, simbol al unei istorii pline de tensiuni religioase și discriminări, în loc să vedem copii cu ochii mari și zâmbete de fericire în jurul bradului de Crăciun

Pe lângă aceste conflicte actuale, există o discuție tot mai aprinsă în jurul Crăciunului și a semnificației sale. Recent, Comisia pentru Drepturile Omului din Canada a publicat un raport intitulat „Document de reflecție asupra intoleranței religioase”, în care se susține că discriminarea față de minoritățile religioase este adânc înrădăcinată în istoria colonială a țării.

Printre exemplele invocate, se numără și sărbătorile legale, inclusiv Crăciunul, care, conform raportului, reprezintă o moștenire colonială. Departe de a fi privită ca o sărbătoare a unității și a bucuriei, Crăciunul este, în viziunea acestei comisii, un simbol al unei istorii pline de tensiuni religioase și discriminări.

Astfel, în loc să vedem copii cu ochii mari și zâmbete de fericire în jurul bradului de Crăciun, raportul ne invită să vedem în această imagine urmele trecutului colonial. Cu siguranță, un astfel de punct de vedere nu contribuie la păstrarea „magiei Crăciunului” așa cum o cunoaștem.

Totuși, deși aceste dezbateri sunt valabile, nu putem ignora faptul că magia Crăciunului face parte din cultura noastră, iar fiecare familie este liberă să decidă ce înseamnă această sărbătoare, scrie Daniel Nadeau, în Estrie Plus.

Moș Crăciun și metamorfoza sa în cultura populară

Desigur, nu putem vorbi despre Crăciun fără a menționa figura lui Moș Crăciun, un personaj emblematic, dar adesea neînțeles. Mulți dintre noi credem că Moș Crăciun provine din tradiția creștină, dar această credință este departe de adevăr.

În realitate, Moș Crăciun este rezultatul unei evoluții complexe, alimentată de comercianți și influențată de o serie de mituri și tradiții.

Imaginile actuale ale lui Moș Crăciun, cu barba lui albă, costum roșu și sacul plin de cadouri, au fost cristalizate mai ales în secolul al XX-lea. Un moment crucial în formarea imaginii moderne a lui Moș Crăciun a fost asocierea sa cu brandul Coca-Cola.

În 1931, compania a angajat artistul Haddon Sundblom să creeze o imagine a unui Moș Crăciun care să bea Coca-Cola în timp ce își distribuia cadourile. Această campanie publicitară a avut un impact enorm asupra imaginii globale a Moșului, iar figura sa a fost fixată în imaginația colectivă a americanilor și nu numai.

Totuși, există o legendă urbană care susține că Coca-Cola a „inventat” Moș Crăciun, iar acest mit este departe de adevăr.

Moș Crăciun provine din tradițiile europene, mai precis din figura lui Sfântul Nicolae, un episcop din secolul IV care a trăit în zona ce astăzi face parte din Turcia. A devenit celebru pentru generozitatea sa, oferind cadouri celor săraci și ajutând familiile nevoiașe.

După moartea sa, Sfântul Nicolae a fost venerat în întreaga Europă, iar în 1625, în Olanda, tradiția a evoluat în jurul unei figuri numite Sinterklaas.

În Statele Unite, acest personaj a fost preluat și transformat în Santa Claus, iar popularizarea sa a fost rapidă. La mijlocul secolului XIX, în New York, artistul Thomas Nast a contribuit la definirea aspectului modern al Moșului, adăugând elemente iconice, cum ar fi costumul roșu și barba albă.

De aici, Moș Crăciun a devenit un simbol național, popularizat și consolidat de filmele americane, cum ar fi „Miracolul de pe strada 34”.

În multe culturi însă, Moș Crăciun nu a fost primit cu brațele deschise. În Franța, de exemplu, Saint-Nicolas a fost preferat mult timp în fața lui Moș Crăciun, fiind considerat mai compatibil cu valorile religioase tradiționale ale francezilor.

În Canada, la fel ca în multe alte colțuri ale lumii, tradițiile din jurul Crăciunului au evoluat, fiind influențate de capitalismul în expansiune al secolului XX. Astfel, Crăciunul a devenit mai mult decât o sărbătoare religioasă — s-a fost transformat într-o oportunitate de profit pentru comercianți.

Crăciunul și comercializarea sa: Moș Crăciun, o afacere globală

Mulți critică comercializarea Crăciunului, considerând că sărbătoarea a pierdut din autenticitatea sa religioasă. Totuși, istoria ne arată că aceasta nu este o schimbare recentă.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, comerțul cu jucării și decorațiuni de Crăciun a început să devină o industrie profitabilă. Crăciunul s-a transformat într-un adevărat fenomen global, iar Moș Crăciun a devenit simbolul acestei industrii.

Cumpărăturile, luminițele de Crăciun și campaniile publicitare au contribuit la redefinirea Crăciunului ca un moment al consumului, nu doar al spiritualității.

„Magia Crăciunului”, influențată de interesul economic

Astfel, „magia Crăciunului” este, din păcate, mult influențată de interesul economic, iar Moș Crăciun — simbolul bucuriei și al generozității — a fost preluat de comercianți pentru a stimula vânzările.

În această eră a consumismului, nu mai este suficient să ne întrebăm dacă Crăciunul este o sărbătoare religioasă. Este mult mai important să ne întrebăm ce înseamnă cu adevărat Crăciunul pentru fiecare dintre noi și cum putem păstra un echilibru între tradițiile autentice și realitatea economică.

Reflecții asupra Crăciunului modern

Crăciunul continuă să fie o sărbătoare a contrastelor. Este o perioadă a generozității și a reîntregirii familiei, dar și un moment în care consumul și marketingul domină.

La nivel global, în mijlocul războaielor și al crizelor economice, Crăciunul poate părea un refugiu dintr-o lume plină de conflicte. Cu toate acestea, nu putem ignora faptul că această sărbătoare este, într-o măsură semnificativă, o construcție culturală și comercială.

Moș Crăciun, așa cum îl știm astăzi, este produsul unei tradiții care a evoluat în mod continuu, începând de la figura Sfântului Nicolae și continuând cu influențele comerciale moderne.

În această lume a marketingului global și a relativismului cultural, Crăciunul rămâne, totuși, o sărbătoare ce poate aduce speranță și bucurie, dar și o invitație la reflecție asupra valorilor care ne definesc.