Mulți tineri cu AVC, puține unități specializate, puțini medici neurologi
Anual, în țara noastră, aproximativ 60.000 – 70.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral (AVC), estimează Asociația pentru Lupta împotriva AVC.
Pe lângă numărul îngrijorător al AVC-urilor, alarmant este și faptul că a scăzut mult vârsta pacienților diagnosticați cu AVC.
Iată și explicațiile acestui fenomen periculos:
”Avem un procent foarte mare de tineri care suferă de hipertensiune și de diabet zaharat, principalii factor de risc pentru AVC. Pacienții tineri sau relativ tineri fac AVC nu prin mecanisme diferite de cei în vârstă, ci prin mecanismele clasice, doar că acești factori de risc – hipertensiunea, hipercolesterolemia, dislipidemiile, diabetul zaharat, obezitatea – apar la vârste mai mici, la tineri”, explică prof. dr. Bogdan Popescu, șeful Secției neurologie 2 din cadrul Spitalului Colentina.
AVC, între cod galben și cod roșu
În medie, zilnic, la Unitatea de primiri urgențe (UPU) a Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) se prezintă între 8 și 10 pacienți cu AVC. În ultima perioadă, la aceștia se adaugă pacienții aduși din azile, aproximativ zece, zilnic, precizează dr. Slivia Nica, șefa UPU de la SUUB.
În prezent, la UPU de la SUUB nu există un spațiu special destinat pacientului cu AVC, dar prin mobilizare în timp record, se aplică procedurile stanadard, ne asigură dr. Nica.
În unitățile de primiri urgențe, acești pacienți sunt numiți, în mod curent, „de cod galben” sau ”de cod roșu”. Dr. Nica subliniază că, de la început, ea încadrează acești pacienți în categoria ”cod roșu”. Aceasta presupune prioritate față de restul pacienților aflați la UPU, la analize medicale, investigații CT, tromboliză… În AVC – subliniază dr. Nica – important este timpul, deoarece un pacient cu AVC ischemic netratat pierde aproape două milioane de neuroni pe minut.
În România există doar 5 centre pentru tratament endovascular
De reținut că pentru tratamentul pacienților cu AVC ischemic acut, tromboliza intravenoasă este eficientă în primele 4 – 5 ore de la debutul simptomatologiei, evident, în absența contraindicațiilor.
În România, programul de tratament prin tromboliză, finanțat de Ministerul Sănătății, a fost extins, de la 11 spitale, la peste 40.
În schimb, avem probleme cu tratamentul endovascular și cu numărul mic al medicilor neurologi. În prezent, tratament endovascular se efectuează doar în 5 centre: două sunt în București și câte unul în Târgu Mureș, Timișoara și Suceava. În țara noastră, în prezent profesează 1.285 de neurologi, majoritatea în centrele universitare cu tradiție, București, Cluj, Timișoara, Iași.
Ministrul Rafila a semnat planul de acțiune pentru AVC în Europa
”Trebuie să avem mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale acute, care înseamnă o dotare mai bună şi personal mai numeros şi instruit”, accentuează prof. dr. Cristina Tiu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România.
Recent, ministrul Rafila a semnat ”declarația privind planul de acțiune pentru AVC în Europa”, care are printre obiectivele majore, până în 2030, reducerea cu 10% a numărului de AVC și tratarea a cel puțin 90% dintre pacienții cu AVC într-o unitate specializată. Ceea ce ar înseamna scăderea numărului de cazuri de AVC, dar și al deceselor provocate de această afecțiune.