Muzeul sarmalelor, unic în lume, caută parteneri pentru inaugurare

Muzeul Sarmalelor este o inițiativă a jurnalistului gastronomic Cosmin Dragomir, cel care studiază de mulți ani diversitatea acestui preparat pe întreg mapamondul. Scriitorul deține o colecție de exponate cu și despre sarmale care poate intra în cartea recordurilor și a lansat un apel public de susținere a înființării, în România, a unui muzeu dedicat acestui fel de mâncare.

„Beneficiile aduse de un astfel de muzeu sunt enorme. El poate fi un criteriu diferențiator pentru oferta gastro-turistică a României. E unic și ne pune pe harta culinară a lumii. Sarmale se fac și în China și în Argentina, dar o colecție dedicată plus tot felul de declinări artistice nu există. Toate popoarele din jurul nostru fac sarmale, dar doar noi am avea un muzeu al lor. Și nici măcar nu costă mult, cam cât o garsonieră la periferie, iar în banii ăștia am inclus și costurile de funcționare din primul an. După investiția inițială o să lucrez la o modalitate de autosusținere a muzeului și nu mă refer la biletele vândute ci la un delivery de sarmale cu rețete din întreaga lume, schimbate periodic. Eu pun la bătaie atât colecția – care valorează câteva mii de euro plus toată experiența mea în comunicare”, declară Cosmin Dragomir.

Autor a mai multor cărți de istorie a gastronomiei românești, printre care și Colecționarul de sarmale, a făcut, într-o postare în social media, un recensământ al exponatelor pe care deja le deține, dar și alte argumente în favoarea acestui proiect:

„Salut, numele meu este Cosmin Dragomir și am sarmale tatuate pe mână. În afară de ele mai am câteva zeci/sute de conserve cu sarmale (toate diferite) din câteva zeci de țări (și am posibilitatea să mai cumpăr câteva zeci/sute de modele). Dețin câteva zeci de cărți cu sarmale pe copertă (din zeci de țări), alte câteva sute cu rețete de sarmale, ba chiar și un scenariu nipon care se numește: Sarmale. Am sarmale în miniatură (tot din Japonia), două seturi croșetate, păretar și vitraliu făcute pe comandă. Reclame vechi, cărți poștale și probabil toate timbrele din lume cu sarmale. Am diferite obiecte vestimentare cu sarmale, câteva puzzeluri, desene și picturi (din păcate îmi lipsește cea a lui Lucian Prună… dar asta e!). Am câteva zeci de meniuri interbelice și comuniste cu sarmale, am scos o carte intitulată Colecționarul de Sarmale și curând editez o alta, a Cameliei Burghele: Serotonină și sarmale. Am mâncat sarmale pe două continente, în peste 10 țări, iar pe 20 mă duc la Festivalul Sarmalelor. Am cutii și ambalaje de sarmale și prietenii îmi cumpără în concedii tot felul de obiecte corelate.

Am început un ierbar cu frunze pentru sarmale (aproximez că sunt vreo sută de plante diferite, fără să adaug diferite variațiuni ale unui soi). Împreună cu Mihail Coșulețu am gândit câteva instalații artistice dedicate sarmalelor iar acum facem câteva teste pentru alte nebunii. Îmi doresc să printez 3D sarmale, să le torn în bronz și ipsos, să fac un mozaic ș.a.m.d. Am și un cont dedicat: Muzeul Saarmalelor cu 10.000+ followers”, a scris Cosmin Dragomir pe conturile personale din social media.

Din calculele aproximative ale colecționarului reiese că pentru demararea proiectului sunt necesari aproximativ 50.000 de euro care pot proveni din fonduri publice, dintr-o campanie de donații, dar mai ales din parteneriate cu diferiți sponsori, sau un cumul al acestor soluții.

„Există enorm de multe companii care ar putea susține acest proiect care le poate asigura atât vizibilitate cât și o componentă consistentă de Corporate Social Responsibility. Cu 4,5 companii care ar dona 1.000 de euro lunar timp de un an punem pe picioare proiectul. Pare mult, eu n-aș zice mai ales că vorbim despre o inițiativă cu un impact care depășește granițele noastre. Fac apel la toți cei care cred că mă pot ajuta, cu orice (de la logistica pentru a cumpăra exponate din diferite țări până la agenții care ar putea fi interesate de proiect, de la potențiali donatori la posibili sponsori să mă contacteze: [email protected]. Fac acest apel acum pentru că mi-aș dori să pot fi bugetat pentru anul ce vine, iar marile companii își fac proiectele din toamnă”.

Jurnalistul mai notează că deține multe alte exponate pentru un muzeu al gastronomiei românești, nu doar al sarmalelor.