Nae Caranfil la Dialogurile Puterii: Generația mea aștepta un film așa cum aștepți o iubită într-o stație de autobuz.
Într-un interviu recent pentru podcast-ul „Dialogurile Puterii”, realizat de Manuela Dumitru, regizorul român Nae Caranfil a surprins audiența cu observațiile sale adânci și introspective despre starea actuală a cinematografiei românești. A oferit un sfat valoros pentru tinerii cineaști. Și un citat memorabil: „Generația mea aștepta un film așa cum aștepți o iubită într-o stație de autobuz.”
Sfaturi pentru tinerii cineaști
În primul rând, tinerii cineaști ar trebui să plonjeze în alte arte, să plonjeze în literatură sau în arte vizuale, în pictură, pentru că de aici își vor trage mai departe o mulțime de alte lucruri. Cinema-ul este, până la urmă, un meșteșug. Până să devină artă, îl înveți la școală, n-ai nevoie de mai mult de trei luni ca să afli gramatica. Mă rog, rotițele.
Dar ce te va ajuta? În afara experienței personale, este contactul cu restul artelor. Contactul cu muzica, de exemplu, sau cu teatrul. Cu orice altceva, pentru că din film, din cinema, te poți hrăni până la un punct, de la care încolo începi să, vrând-nevrând, să copiezi, să faci ce s-a mai făcut sau să faci cum ți s-a părut ție că ești șmecher să faci sau cum ai văzut la alții și vrei să încerci și tu să vezi dacă-ți iese.
Deci, ăsta ar fi singurul meu sfat. Să se lase deschiși, să se deschidă spre toate celelalte arte, spune Nae Caranfil.
Generația mea aștepta un film așa cum aștepți o iubită într o stație de autobuz…
…Știi că va veni, dar nu știi exact cât va întârzia și când va apărea. Și așteptam filmul ăla, despre care auzisem sau citisem, să-l vedem cumva pe casetă video sau adus în rețeaua de exploatare cinematografică. Așteptam cu lunile, cu anii, uneori, iar când venea era o sărbătoare. Lucruri care ne jalonează practic existența. Astăzi suntem la un click distanță de orice film.
Aceste cuvinte, bine găsite, descriu modul intens de așteptare a unui film în trecut și subliniază schimbările majore în dinamica cinematografiei moderne. Într-o eră în care tehnologia și accesul facil la conținut au transformat complet modul în care experimentăm filmele, așteptarea cu sufletul la gură a devenit raritate.
Caranfil evocă o imagine plină de emoție și anticipare, comparând așteptarea unui film cu așteptarea unei iubite într-o stație de autobuz. Această analogie subliniază natura intimă și personală a experienței cinematografice din trecut, în contrast cu accesul instantaneu și impersonal la conținutul audiovizual în zilele noastre.
În lumina acestei observații, Caranfil pune sub semnul întrebării direcția în care se îndreaptă cinematografia contemporană. Într-o eră a suprasaturării de conținut și a accesului ușor la filme, este crucial să ne întoarcem la rădăcinile experienței cinematografice și să recâștigăm farmecul și misterul așteptării.
Iar noi vă invităm să urmăriți o conversație relaxată și plină de miez la
Dialogurile Puterii!
Versiunea integrală a podcast-ului DIALOGURILE PUTERII, realizat de Manuela Dumitru cu regizorul Nae Caranfil, este disponibilă pe toate platformele online ale Ziarului Puterea.
Erudiția nu este o soluție, ci pur și simplu o deschidere. Curiozitate. Nu trebuie să înghiți totul pe nemestecate. Îți faci propriile ierarhii. Te duci înspre propriile destinații sau cele care te atrag cel mai tare.
Condiția e să nu te lași rătăcit în toată cantitatea de informație pe care o ai la îndemână. Sigur că este o mare primejdie când oferta este mai mare decât cererea și asta trăim noi astăzi în toate domeniile.
Spuneam, cu alte ocazii, că cinematograful începe să și piardă ca meserie, ca profesie, începe să-și piardă din mister, din magie, din mitologie, pentru că oferta este prea mare și pentru că accesul, accesibilitatea la orice produs audiovizual este atât de simplu, atât de la îndemână. Generația mea aștepta un film așa cum aștepți o iubită într o stație de autobuz.